Cei 168+1 torţionari ai celor 10 000 de rezervişti!

Marţi, 21 iunie 2011, 168 de torţionari politici au decis să extermine 10 000 de rezervişti şi familiile acestor, după modelul bolşevic folosit la decimarea foştilor generali şi ofiţeri ai Armatei Regale. Metodele de exterminare folosite în acele vremuri au fost: tăierea pensiilor militare, arestarea, detenţia şi deportarea - regimul din România 2011, preluând deocamdată doar prima metodă - nu din generozitate, ci pt. că este singura metodă care are şanse până la pasul CEDO, să inducă în eroare opinia publică internatională privind încălcarea principiilor statului de drept şi ale drepturilor omului în România.

Cel de-al 169 torţionar este Promulgatorul Suprem - comandantul Forţelor Armate - cel care exprima public aversiunea sa faţă de rezervişti: „N-o să uit niciodată pensionarii militari de la Iaşi, fluierând în timpul imnului de stat pentru că le-au scăzut pensiile. În realitate, noua lege le-a mărit pensiile la peste 90 la sută dintre pensionari”.

Ce omit însă să spună - presedintele, premierul si alti lideri ai tortionarilor - este faptul că cei 10% cărora regimul le-a scăzut pensiile - au 3 caracteristici aparte (mascate de propagandă prin acuzaţia că sunt pensionaţi anticipat):

- ei sunt cei cu grade de elev, locotenent, locotenent-major maxim căpitan - în 1989, când aflaţi în dispozitivul de luptă - au refuzat să apere nomenclatura şi regimul comunist de atunci, fraternizând cu propriul popor, altfel tot regim totalitar ar fi existat şi acum;

- ei sunt cei, care după 1989 - au lucrat zi şi noapte pt. transformarea armatei astfel încât să îndeplinească standardele de aderare la NATO, instruiţi în state NATO şi cu diverse misiuni de luptă în teatrele de operaţii, foarte apropiaţi ca generaţie şi mentalitate de militarii activi de astăzi cărora le-au fost instructori şi colegi chiar până în 2010;

- ei sunt cei care datorită criteriilor de vârstă, nu sunt doar simpli pensionari militari, ci în mod ironic - sunt rezervişti care fac parte din rezerva operativă şi generală de mobilizare în situaţii de conflict, stare de asediu, urgenţă, calamităţi ş.a.m.d..;

Ca analiză a impactului schimbării legislaţiei - rezultă un tablou general al Armatei României, cu militari activi demoralizaţi complet (acesta este efectul Legii Unitare de Salarizare, care îi discriminează in mod vadit pe militari cât timp nu li se aplică şi lor drepturile "unitare" prevăzute de Codul Muncii şi li se menţin în statut restricţiile "neunitare" de drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, dar si a abrogarii Legii Pensiilor Militare - lege care atenua o parte din discriminarile la care au fost si sunt supusi militarii) şi o rezervă decimată (acesta fiind efectul ce rezultă din diminuarea cuantumului pensiilor şi desfiinţarea statutului de rezervist) - sub o conducere super-politizată.

Pe de altă parte, politicienii din coaliţia de guvernare nu par sa fie conştienţi de faptul ca schimbarea legislatiei pentru structurile militarizate, are un impact negativ imens asupra sigurantei nationale a Romaniei. Daca acei politicieni s-ar fi consultat cu specialişti veritabili pe probleme de siguranta nationala (militarii de comanda si stat major, personalul din structurile PSYOPS si cel din structurile de informaţii) si nu doar cu activisti de partid si contabili - ar fi putut fi avertizati ca toate aceste măsuri care îi vizează pe militari, indiferent că sunt activi sau în rezervă - au un impact negativ, imediat şi direct asupra siguranţei naţionale. Cu o armată demoralizata, nu poate exista siguranţă naţională viabila în niciun stat şi în nicio perioadă a istoriei.

Analiza doctrinei actualului regim, care tună şi fulgeră contra drepturilor acordate cetăţenilor de către stat, deşi se doreşte a fi ordoliberalism (răspundere limitată a statului faţă de cetăţeni, dar şi a cetăţenilor faţă de stat), în realitate nu are de-a face nimic cu conceptul, întrucât în ordoliberalism, într-adevăr - statul (ex. Monaco, Andorra, Liechtenstein) nu oferă nimic cetăţenilor, dar nici cetăţenii statului - pentru că practic nu mai există stat. Astfel, regimul PD-L/UNPR/UDMR/Minorităţi, cît timp nu mai oferă nimic cetăţenilor, dar pretinde un TVA de 24%, alte taxe şi impozite tot la fel de mari, nu are nici în clin nici în mânecă cu ordoliberalismul, fiind sclavagism în forma sa cea mai pură, iar orice formă de luptă împotriva unui astfel de regim, devine o luptă pentru libertate.

***

De remarcat la votul din 21 iunie (DA = votarea legii care consfinteste diminuarea pensiilor celor 10 000 de rezervisti) , câteva amanunte:

- fosti purtatori de uniforme, precum Bădălan, Mircovici sau Oprea, au lovit fara scrupule in cei 10 000 de rezervisti si familiile acestora;
- partidele-sectă PDL & UNPR, dar şi cei de la Minorităţi - au votat compact pt. decimarea celor 10 000 familii de rezervişti;
- surprinzător şi nu, ţinând cont că armata română a avut şi are militari de carieră şi de etnie maghiară, la UDMR - 6 deputaţi, s-au abţinut, realizînd o notă discordantă faţă de grupul UDMR;
- surprinzător şi nu, ţinând cont că trădarea în politica românească e ceva cotidian, 2 deputaţi PSD şi unul PNL, nu i-au trădat doar pe militari, ci şi propriile partide;

Rezultatele votul final din acea zi (fraudat oricum după cum se ştie de 4 deputaţi PDL, care au votat multiplu) şi numele torţionarilor celor 10 000 de familii de rezervişti), sunt:

Centralizator: Total PD-L PSD PNL UDMR Minoritati UNPR Neafiliaţi - prezenţi: 292 117 67 52 19 17 15 5 - voturi pentru (DA): 168 117 2 1 12 17 15 4 - voturi împotrivă (NU): 116 - 65 50 - - - 1 - abţineri: 7 - - 1 6 - - - - nu au votat: 1 - - - 1 - - -

Nr. Crt.	Nume şi prenume	Grup	Vot
1.	Albu Gheorghe	PD-L	DA
2.	Alecu Valeriu	PD-L	DA
3.	Amet Aledin	Minoritati	DA
4.	Anastase Roberta Alma	PD-L	DA
5.	Andronache Gabriel	PD-L	DA
6.	Anghel Florin Serghei	PD-L	DA
7.	Antal István	UDMR	DA
8.	Apostolache Mihai Cristian	PD-L	DA
9.	Ardeleanu Sanda-Maria	PD-L	DA
10.	Arion Viorel	PD-L	DA
11.	Avram Marian	PD-L	DA
12.	Axenie Carmen	PD-L	DA
13.	Balan Ioan	PD-L	DA
14.	Balcan Viorel	PD-L	DA
15.	Barbu Sulfina	PD-L	DA
16.	Barna Maria Eugenia	UNPR	DA
17.	Bădălan Eugen	PD-L	DA
18.	Bădulescu Adrian	PD-L	DA
19.	Bărbulescu Daniel-Ionuţ	PD-L	DA
20.	Blaga Iosif Veniamin	PD-L	DA
21.	Bobeş Marin	PD-L	DA
22.	Bode Lucian Nicolae	PD-L	DA
23.	Boghicevici Claudia	PD-L	DA
24.	Boiangiu Victor	PD-L	DA
25.	Boldea Mihail	PD-L	DA
26.	Bostan Emil	UNPR	DA
27.	Botiş Ioan-Nelu	PD-L	DA
28.	Boureanu Cristian Alexandru	PD-L	DA
29.	Brînză William Gabriel	PD-L	DA
30.	Buciuta Ştefan	Minoritati	DA
31.	Bud Nicolae	PD-L	DA
32.	Buda Daniel	PD-L	DA
33.	Burlacu Cristian-Ion	PD-L	DA
34.	Buta Sorin Gheorghe	PD-L	DA
35.	Canacheu Costică	PD-L	DA
36.	Cantaragiu Bogdan	PD-L	DA
37.	Călian Petru	PD-L	DA
38.	Cărare Viorel	PD-L	DA
39.	Chircu Doiniţa-Mariana	PD-L	DA
40.	Chirilă Constantin	PD-L	DA
41.	Ciobanu Gheorghe	PD-L	DA
42.	Cionca-Arghir Iustin-Marinel	PD-L	DA
43.	Coroamă Gheorghe	PD-L	DA
44.	Croitoru Cătălin	PD-L	DA
45.	Dascălu Constantin	PD-L	DA
46.	Dobre Cristina Elena	PD-L	DA
47.	Drăgulescu Iosif Ştefan	PD-L	DA
48.	Dugulescu Marius Cristinel	PD-L	DA
49.	Dumitru Georgică	PD-L	DA
50.	Farago Petru	UDMR	DA
51.	Farkas Anna-Lili	UDMR	DA
52.	Firczak Gheorghe	Minoritati	DA
53.	Florescu Adrian	PD-L	DA
54.	Frunzulică Doru-Claudian	PSD	DA
55.	Fuia Stelian	PD-L	DA
56.	Ganţ Ovidiu Victor	Minoritati	DA
57.	Geantă Florian Daniel	PD-L	DA
58.	Gheorghe Tinel	PD-L	DA
59.	Gherasim Vasile	PD-L	DA
60.	Ghiţă Cornel	PD-L	DA
61.	Ghiţă-Eftemie Stelian	PD-L	DA
62.	Göndör Marius-Sorin	PD-L	DA
63.	Gospodaru Gabriel-Dan	PD-L	DA
64.	Grosaru Mircea	Minoritati	DA
65.	Gurzău Adrian	PD-L	DA
66.	Hogea Gheorghe	PD-L	DA
67.	Holdiş Ioan	PD-L	DA
68.	Iacob Ridzi Monica Maria	PD-L	DA
69.	Iacob Strugaru Stelică	PD-L	DA
70.	Ialomiţianu Gheorghe	PD-L	DA
71.	Ibram Iusein	Minoritati	DA
72.	Iftime Dragoş-Adrian	PD-L	DA
73.	Ignat Miron	Minoritati	DA
74.	Ionescu George	PD-L	DA
75.	Iordache Luminiţa	UNPR	DA
76.	Iorguş Zanfir	PD-L	DA
77.	Kelemen Atilla-Béla-László	UDMR	DA
78.	Korodi Attila	UDMR	DA
79.	Kötő Iosif	UDMR	DA
80.	Lakatos Petru	UDMR	DA
81.	Leşe Doru Braşoan	PD-L	DA
82.	Liga Dănuţ	PD-L	DA
83.	Longher Ghervazen	Minoritati	DA
84.	Lubanovici Mircea	PD-L	DA
85.	Manolescu Oana	Minoritati	DA
86.	Marin Mircea	PD-L	DA
87.	Martin Eduard-Stelian	PSD	DA
88.	Máté András-Levente	UDMR	DA
89.	Mazilu Constantin	UNPR	DA
90.	Merka Adrian-Miroslav	Minoritati	DA
91.	Militaru Constantin Severus	PD-L	DA
92.	Mircovici Niculae	Minoritati	DA
93.	Morega Dan Ilie	Neafiliati	DA
94.	Movilă Petru	PD-L	DA
95.	Munteanu Ioan	Neafiliati	DA
96.	Mustea-Şerban Răzvan	PD-L	DA
97.	Negruţ Clement	PD-L	DA
98.	Nicolicea Eugen	UNPR	DA
99.	Niţu Adrian Henorel	PD-L	DA
100.	Novac Cornelia Brînduşa	PD-L	DA
101.	Oajdea Daniel Vasile	PD-L	DA
102.	Olar Corneliu	PD-L	DA
103.	Olosz Gergely	UDMR	DA
104.	Oltean Ioan	PD-L	DA
105.	Oprea Gabriel	UNPR	DA
106.	Oprişcan Mihai Doru	PD-L	DA
107.	Pál Árpád	UDMR	DA
108.	Paleologu Theodor	PD-L	DA
109.	Pambuccian Varujan	Minoritati	DA
110.	Pandele Sorin Andi	PD-L	DA
111.	Pardău Dumitru	PD-L	DA
112.	Păduraru Nicuşor	PD-L	DA
113.	Păsat Dan	PD-L	DA
114.	Păun Nicolae	Minoritati	DA
115.	Petrescu Cristian	PD-L	DA
116.	Pirpiliu Ştefan Daniel	PD-L	DA
117.	Popescu Adrian	PD-L	DA
118.	Popescu Cosmin Mihai	PD-L	DA
119.	Popov Duşan	Minoritati	DA
120.	Popoviciu Alin Augustin Florin	PD-L	DA
121.	Postolachi Florin	PD-L	DA
122.	Preda Cezar-Florin	PD-L	DA
123.	Prigoană Vasile-Silviu	PD-L	DA
124.	Radan Mihai	Minoritati	DA
125.	Rebenciuc Neculai	PD-L	DA
126.	Riviş-Tipei Lucian	PD-L	DA
127.	Rogin Marius	PD-L	DA
128.	Roman Gheorghe	PD-L	DA
129.	Rusu Valentin	PD-L	DA
130.	Sava Andrei-Valentin	PD-L	DA
131. 132.	Săniuţă Marian-Florian Săpunaru Nini	Neafiliati PNL	DA DA
133.	Sârbu Marian	UNPR	DA
134.	Seremi Ştefan	PD-L	DA
135.	Seres Dénes	UDMR	DA
136.	Soporan Vasile Filip	UNPR	DA
137.	Spînu Teodor-Marius	PD-L	DA
138.	Stan Nicolae	UNPR	DA
139.	Stavrositu Maria	PD-L	DA
140.	Steriu Valeriu-Andrei	UNPR	DA
141.	Stoica Mihaela	PD-L	DA
142.	Stroe Mihai	PD-L	DA
143.	Stroian Toader	PD-L	DA
144.	Surpăţeanu Mihai	PD-L	DA
145.	Şandru Mihaela Ioana	PD-L	DA
146.	Ştirbeţ Cornel	PD-L	DA
147.	Tabără Valeriu	PD-L	DA
148.	Tabugan Ion	UNPR	DA
149.	Tărâţă Culiţă	UNPR	DA
150.	Tiţa-Nicolescu Gabriel	UNPR	DA
151.	Toader Mircea-Nicu	PD-L	DA
152.	Trăşculescu Alin Silviu	PD-L	DA
153.	Turcan Raluca	PD-L	DA
154.	Ţaga Claudiu	UNPR	DA
155.	Ţurea Răzvan	UNPR	DA
156.	Udrea Elena Gabriela	PD-L	DA
157.	Uricec Eugen Constantin	PD-L	DA
158.	Vainer Aurel	Minoritati	DA
159.	Varga Attila	UDMR	DA
160.	Vişan Gelu	PD-L	DA
161.	Vîlcu Samoil	PD-L	DA
162.	Vladu Iulian	PD-L	DA
163.	Voinescu-Cotoi Sever	PD-L	DA
164.	Vreme Valerian	PD-L	DA
165.	Zamfirescu Sorin Ştefan	PD-L	DA
166.	Zătreanu Dan-Radu	PD-L	DA
167.	Zisopol Dragoş Gabriel	Minoritati	DA
168.	Zoicaş Gheorghe	Neafiliati	DA

Tov. Gabriel Oprea - De ce descalificaţi trupele de elită?

Ministerul Apărării Naţionale a publicat situaţia revizuirii pensiilor militare, iar ministrul apărării a avansat şi o statistică - cca. 10% scad.

Biroul Operativ al Filialei a realizat următoarea analiză, pe baza informaţiilor publicate de M.Ap.N. şi a statisticii reale a secţiunii M.Ap.N. din cadrul filialei (filiala cuprinde şi 2 secţiuni cu rezervişti provenind din M.A.I. şi S.R.I.).

Situaţia este următoarea:

1. TOTAL PENSII REVIZUITE/NEREVIZUITE

Din totalul de 100%:

- au fost revizuite 98,37% dintre pensii;
- nu au fost revizuite 1,63% dintre pensii;

2. CREŞTERI, SCĂDERI, STAGNĂRI

Din totalul de 100% pensii revizuite:

- cresc: 37,7%;
- scad: 27,88%;
- rămân perfect identice: 34,42%;

Acele pensii perfect identice, în proporţie de 34,42%, nasc un mare semn de întrebare, niciun leu în plus sau în minus faţă de cuantumul pensiei din decembrie şi deşi matematic este posibil, procentajul ridicat de "coincidenţe" sfidează teoria probabilităţilor. Cel mai probabil este faptul că nu sunt revizuite.

3. COMPARAŢII PE CATEGORII DE CADRE (Of., M.M., SOf)

- toate pensiile M.M. şi subofiţerilor cresc, indiferent că pensionarea a fost anticipată sau nu;
- desi 82% din cadrele sectiunii sunt pensionate anticipat, scad doar pensiile anumitor ofiţeri care au fost pensionaţi anticipat dupa data de 1 aprilie 2001 - a celor din grupa ALTE CONDIŢII;
- niciunui ofiţer pensionat anticipat dupa 1 aprilie 2001 şi care a fot încadrat în CONDIŢII DEOSEBITE (vechime suplimentara 3 luni la an - echivalentului unui spor la vechime de 25%) sau CONDIŢII SPECIALE (vechime suplimentara 6 luni la an - echivalentul unui spor la vechime de 50%) - nu i-a fost diminuat cuantumul pensiei, ci doar celor încadraţi în ALTE CONDIŢII (vechime suplimentara 12 luni la an - echivalentul unui spor la vechime 100 %). Celor din ultima categorie, li s-a tăiat efectiv acest spor şi transformat la punctaj de numai 50% (la fel ca la cei din CONDIŢII SPECIALE), de aceea sunt singurii cărora le scad pensiile la cuantum.

4. BIZARERII ALE REVIZUIRII

- ofiţer superior pensionat anticipat dupa 1 aprilie 2001 - şef de compartiment, după ce pierde cca. 38% din cuantumul pensiei, ajunge la un cuantum al pensiei apropiat de cea a subofiţerului pensionat tot anticipat, care i-a fost subaltern, aproximativ aceeasi vechime efectivă şi căruia i-a crescut şi pensia uşor. Particularităţi: ofiţerul respectiv efectuând alpinism, după HG 1294 si aplicat de L. 164/2001 a beneficiat de un spor de 100% pentru toata cariera - redus după revizuire la 50%, conform Decretului 247/1977 - decret care nu se aplica insa decat cadrelor militare pensionate inainte de 1 aprilie 2001;
- ofiţer superior pensionat anticipat dupa 1 aprilie 2001 - şef de compartiment, după ce pierde 33% din cuantumul pensiei, ajunge la un cuantum al pensiei apropiat de cea a unui ofiter inferior - tot sef compartiment, pensionat tot anticipat, căruia i-a rămas pensia identică, ambii având aceeasi vechime efectivă. Particularităţi: ofiţerul respectiv efectuând paraşutism şi alpinism, HG 1294 si aplicat de L. 164/2001 a beneficiat de un spor de 100% - redus după revizuire la 50%, conform Decretului 247/1977, decret care nu se insa aplica decat cadrelor militare pensionate inainte de 1 aprilie 2001, in schimb ce ofiterul inferior a beneficiat de spor de 50% şi a rămas tot cu el. Ca să fie tacâmul complet, ofiţerul superior are şi 2 misiuni în teatre, tot in ALTE CONDITII si tot majorare de numai 50% din punctaj primeste pentru cei 2 ani ;
- cercetas prin parasutare, pensionat in 2006, vechime incompleta: 50% spor la punctaj pentru ALTE CONDITII dupa Decretul 247/1977 si nu de 100% dupa HG 1294/2001, cele 2 legi fiind valabile astfel: Decretul 247/1977 - pentru cei pensionati pana la 01.04.2001 si HG 1294/2001, pentru cei pensionati dupa 01.04.2001;

5. CINE SUNT MARII PERDANŢI AI REVIZUIRII?

Luând de bună statistica avansată de ministrul apărării, aceea că scad doar 10% dintre pensiile militare şi corelat cu statistica concretă din filială, rezultă că per ansamblu - majoritatea celor 10% dintre perdanţi sunt ofiteri pensionaţi anticipat dupa data de 1 aprilie 2001, proveniti din grupa de munca ALTE CONDIŢII, adică - acei militari care ca unic avantaj al profesiei lor a fost acela că lucrând în ALTE CONDIŢII li s-a acordat un spor la vechime de 2 ani pt. fiecare an an lucrat în astfel de condiţii, deci echivalentul a 100 % majorare de punctaj dupa HG 1294/2001 şi carora după recalculare/revizuire li s-a luat în calcul o majorare de punctaj de numai 50%, la fel ca celor care au lucrat în CONDIŢII SPECIALE (pentru care în vederea pensionării s-au luat în calcul 1 an şi 6 luni - pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii). Acestor militari din categoria ALTE CONDIŢII, nu le sunt luate în calcul de fapt 12 luni stagiu suplimentar de cotizare pt. fiecare an an lucrat în astfel de condiţii, ci doar 6 luni, celelalte 6 luni fiind virtuale în concepţia D.F.C.. Astfel, între un militar cu criptarea şi securitatea informaţiilor (CONDIŢII SPECIALE - 6 luni vechime şi stagiu suplimentar de cotizare la fiecare an lucrat în astfel de condiţii) şi un pilot pe supersonice (ALTE CONDIŢII - 12 luni vechime şi stagiu suplimentar de cotizare la fiecare an lucrat în astfel de condiţii), la calculul pensiei nu mai apare nicio diferenţă la majorare grupe, ambii având la calcul doar anii efectivi lucraţi, cu 50% majorare grupe la fiecare an lucrat efectiv, chiar dacă sunt încadraţi în condiţii şi grupe diferite.

Eroarea D.F.C.: grupa ALTE CONDIŢII, este incadrata in 2 legislatii diferite: Decretul 247/1977 pentru cadrele pensionate inainte de 1 aprilie 2001 si HG 1294/2001 pentru cadrele pensionate dupa 1 aprilie 2001. Diferenta fundamentala intre cele acte normative este ca Decretul 247/1977 acorda intr-adevar pentru cei cu ALTE CONDIŢII majorare de punctaj de 50% la fel ca celor cu CONDITII SPECIALE, iar HG 1294/2001 - corectand Decretul 247/1977 (2 grupe avand aceeasi majorare de punctaj) - acorda o vechime suplimentara de 12 luni la fiecare an lucrat in astfel de conditii, considerat stagiu de cotizare de OUG 1/2011, echivalent cu 100% majorare de punctaj. Dealtfel, HG 1294/2001 nu mai are nicio referire la procente pentru nicio grupa, ci la unitati de timp de 3-6-12 luni, care constituie vechime suplimentara si stagiu suplimentar de cotizare, matematic 3 luni dintr-un an fiind 25%, 6 luni dintr-un an - 50% si 12 luni dintr-un an 100%. D.F.C. nu realizeaza insa diferenta intre cele 2 acte normative in ceea ce priveste grupa ALTE CONDIŢII si data de 1 aprilie 2001 care le delimiteaza in aplicare.

La intrebarea de nu scade cuantumul si la cadrele in ALTE CONDIŢII cu vechime completa pensionate dupa 1 aprilie 2001 (desi sunt identice, nu par sa fie revizuite) si doar a celor pensionate anticipat, problema este simpla: L. 164/2001 nu permitea, ca indiferent de punctaj, sa fie depasit cuantumul de 100% al ultimei solde in activitate, insa OUG 1/2011 nu mai are aceasta prevedere de limitare a pensiei, concluzia fireasca fiind ca si cadrele in ALTE CONDIŢII cu vechime completa sunt afectate nu neaparat raportat la vechiul cuantum, ci la aplicarea incorecta a majorarii punctajului la grupe: 3 luni = 25%, 6 luni = 50%, 12 luni = 100%.

In baza Anexei 1 a HG 1294/2001, militarii din M.Ap.N. care au lucrat şi lucrează în ALTE CONDIŢII, provin din următoarele domenii:

I. Submarine, navele militare tip vedetă maritimă, scafandri de mare adancime si de lupta;
II. Piloti, navigatori de bord, tragatori aerieni;
III. Parasutisti, cercetasi prin parasutare, alpinistii din trupele de VM;
IV. Experimentarea, testarea si evaluarea explozivilor;
V. Conducerea misiunilor operativ-informative, protectia demnitarilor si controlul antiterorist;
VI. Pirotehnie;
VII. Militarii, indiferent de specialitate, pe timpul starii de urgenta sau de asediu, al campaniei ori al participarii la misiuni de mentinere a pacii;

Comparaţia între 2 decizii de pensionare pentru rezervisti pensionati dupa 1 aprilie 2001, cea a unui rezervist încadrat 20 ani în CONDIŢII SPECIALE (6 luni la fiecare an lucrat în astfel de condiţii, echivalent a 50% spor la vechime) şi cea cea a unui rezervist încadrat 20 ani în ALTE CONDIŢII (12 luni la fiecare an lucrat în astfel de condiţii, echivalent 100% spor la vechime), este relevantă pentru eroarea care s-a întâmplat la recalculare şi acum la revizuire:
- primul are inscris în decizie (prima fila) 30 de ani stagiu total de cotizare , al 2-lea 40 de ani şi este corect;
- la stabilirea cuantumul pensiei, ambilor li se ia, însă, în calcul 20 de ani cu majorare de punctaj de 50%, care inseamna 6 luni de vechime suplimentara la fiecare an lucrat in asemenea conditii si unuia si altuia;
- proba matematica demonstreaza clar eroarea: in tabelul centralizator de pe ultima fila, la pct. 1 - insumarea anilor efectivi si a procentelor transformate in unitati de timp care rezulta din majorarea grupelor (25% = 3 luni, 50% = 6 luni, 100% = 12 luni), trebuie sa aiba ca rezultat final nr. de ani de pe prima fila care reprezinta total stagiu de cotizare, insa in ambele cazuri rezultatul este de 30 de ani, cel cu ALTE CONDITII avand insa total stagiu de cotizare de 40 de ani inscris in decizie. In mod clar, cel cu ALTE CONDITII este "furat" la majorare grupe - cu 10 ani stagiu suplimentar de cotizare, întrucât deşi are stagiu suplimentar de cotizare de 12 luni la an - adică 100%, la majorare punctaj grupe ii sunt alocate doar 50% - adica echivalentul a numai 6 luni stagiu suplimentar de cotizare;
- întotdeauna cel care a lucrat în ALTE CONDIŢII, la recalculare pierde faţă de vechiul cuantum al pensiei, deşi în decizie are cu 10 ani mai mult decât primul, ani care nu sunt valorificati ca stagiu de cotizare;
- celui cu ALTE CONDIŢII pensionat dupa data de 1 aprilie 2001, i se aplica in mod eronat prevederile Decretului 247/1977 si nu ale HG 1294/2001;
- acest fapt nu disculpa bineinteles faptul ca d.p.d.v. moral, dupa transferul tuturor grupelor din Decretul 247/1977 în HG 1294/2001, data de 1 aprilie 2001 îi transforma oricum ca perdanţi pe cei din ALTE CONDIŢII din Decretul 247/1977 fata de succesorii lor din aceeasi grupa, însă ca pierderea să fie generală indiferent de lege şi perioadă, D.F.C. le aplică la recalculare/revizuire şi celor pensionaţi după 1 aprilie 2001, acelaşi regim ca celor din Decretul 247/1977, comunismul fiind din nou total pentru cei cu ALTE CONDIŢII;


6. CONCLUZII

Biroul Operativ al Filialei informează că în rândul rezerviştilor proveniţi din trupele realmente de elită şi umilite efectiv de aceste recalculări şi revizuiri ale unui drept câştigat, în mod cert - nu din birouri şi hârtii, ci prin expunerea permanentă a stării de sănătate (activităţile la altitudine sau scafandreria, au ca urmare leziuni ireversibile prevăzute şi recunoscute de normativele medicale) şi a propriei vieţi, s-a instalat o stare de indignare şi nervozitate.

O problemă care nu trebuie ignorată este că aceste categorii de rezervişti, deşi reprezintă sub 10% din efectivele armatei, sunt prin educaţia lor "oameni de acţiune" şi au o demnitate aparte, nu cedează uşor, de la acest punct lucrurile pot deveni foarte imprevizibile şi personale în ceea ce priveşte modalităţile de apărare a drepturilor lor câştigate în mod legal şi călcate în picioare de cei care conduc România. Acest tip de oprimare nu s-a mai întâmplat de la invazia sovietică, atunci când trupele de paraşutişti şi de vânători de munte au fost desfiinţaţi efectiv. Acum - se întâmplă din nou, tot paraşutiştii, tot alpiniştii din trupele V.M., dar si toti piloţii şi alţi cunoscuţi ca "speciali" ai armatei.

Tov. Gabriel Oprea (nu ne cerem scuze pt. formula de adresare, e pur camaradereasca - si apoi stim sigur ca nu v-ati dat niciodata demisia din P.C.R.), o sugestie: trimiteţi-i la alfabetizare pe consilierii dvs. in frunte cu pe şefa D.F.C. sau daţi-i afară, întrucât dacă ar citi OUG 1/2011 cu atentie, vor descoperi cu stupoare că în Anexa 3, corelarea dintre Art. 3 - aln. (2) şi (3) este clara: grupele de munca se calculeaza dupa Decretul 247/1977 (aln. 2) pentru cadrele pensionate pana la 1 aprilie 2001 si dupa HG 1294/2001 (aln. 3) pentru cadrele pensionate dupa 1 aprilie 2001. Referitor la cei cu ALTE CONDIŢII, e o mare diferenta intre actele normative: 50% pentru cadrele pensionate pana la 1 aprilie 2001 si 12 luni stagiu suplimentar de cotizare (deci si de contributie) pentru cadrele pensionate dupa 1 aprilie 2001, adica 100%.

Tovarasa şefă a D.F.C. (nu ne cerem scuze pt. formula de adresare, e tot pur camaradereasca - si apoi stim sigur ca nu v-ati dat niciodata demisia din P.C.R.): daca dvs. care toata viata ati lucrat in CONDITII DEOSEBITE dupa HG 1294/2001 (dupa Decretul 247/1977 - nu faceati obiectul), deci cu un stagiu suplimentar de cotizare (si contributie) de 3 luni la fiecare an lucrat efectiv in asemenea conditii, va adaugati la pensie 25% la majorare grupe, ghiciti cat adaugati colegului dvs. care toata viata a lucrat in ALTE CONDITII si are un un stagiu suplimentar de cotizare (si contributie) de 12 luni la fiecare an lucrat in asemenea conditii? Regula de 3 simpla: daca 3 luni dintr-un an inseamna 25%, cat inseamna 12 luni dintr-un an? Retineti - ambii va incadrati in grupele de munca si criteriile stabilite de HG 1294/2001, nu ale Decretului 247/1977, deci va pensionati dupa 1 aprilie 2001.

Până la "reciclarea" amatorilor care ne-au făcut "lucrarea" si din care in mod cert niciunul, nici inainte nici dupa 1 aprilie 2001 - nu a pilotat vreun avion sau elicopter, nu a efectuat vreun salt cu parasuta, nu a fost in vreun teatru de operatii ca luptător (poate eventual ca vizitator sub escorta noastra), nu a participat la nicio operatie de salvare-evacuare pe versantii muntilor, nu a efectuat vreun rapel, vreo deminare, vreo scufundare, nici macar o banala tragere de lupta neasistata de vreun SGV (nu cumva sa nu se impuste din greseala) - noi "nesimtitii" care am lucrat în ALTE CONDIŢII, le transmitem in semn de multumire, salutarile noastre cordiale!

Vii mulţumiri celor care ne-aţi descalificat pe militarii care am lucrat în "ALTE CONDIŢII"!

Sa ne revizuim si noi tot retroactiv obligatiile ce decurg din Juramantul Militar!

Marţi 24 mai la Comisia de Muncă din Camera Deputaţilor s-a dezbătut şi adoptat OUG 1/2011 reprezentând cadrul normativ care relegiferează recalcularea/revizuirea pensiilor militare adoptate de guvernul Boc în ianuarie 2011 (PL-x 158/30.03.11).

Contrar aşteptărilor prezenţa deputaţilor a fost de 100% iar numărul invitaţilor la depăşit chiar pe cel al deputaţilor.

S-a dat cuvântul secretarilor de stat de la cele 2 ministere – Apărare, care a susţinut iniţial amendamentele Comisiei de aparare şi Finante care a cerut respingerea lor. 2 ministere ale aceluiaşi guvern cu poziţii diferite.

Secretarul de stat de la MApN a argumentat chiar că susţine amendamentele aprobate de Comisia de Apărare, ca ei (MApN n.r.) deoarece “sunt foarte grijulii faţă de soarta pensionarilor militari”.

Secretarul de stat de la Ministerul de Finanţe a spus că nu susţine amendamentele pentru că ar provoca “o grea povară bugetară”.

În timpul discuţiilor secretarului de stat de la Apărare i-a sunat telefonul. A răspuns sec: “AM ÎNŢELES! “A cerut apoi cuvantul şi a declarat că “Ministerul Apărării nu susţine nici un amendament al Comisiei pentru Apărare şi doreşte aprobarea OUG în forma prezentată de Guvern”.

Amendamentele se refereau în special la fatul că dacă din recalculare rezultă un cuantum mai mic al pensiei, să se plătească cuantumul mai avantajos.

Motivaţia MApN: majoritatea pensiilor foştilor militari cresc !?

Chiar dacă parte din cei prezenţi au explicat că pensiile militarilor disponibilizaţi vor scădea cu toate că nu au “pensii nesimţite” şi sunt şi în prezent substanţial penalizate, majoritatea deputaţilor nu au ţinut loc de acest lucru adoptând OUG 1 fără amendamentele propuse.

De semnalat este faptul că atunci când doamna Mariana Câmpeanu a cerut secretarului de stat de la finanţe să precizeze exact impactul bugetar al respectivelor amendamente pentru a se vedea care este acel efort bugetar “catastofal” care nu permite adoptarea amentamentului privind menţinerea în plată a pensiei cu valoarea cea mai mare, secretarul de stat de la Finanţe, Gherghina, a afirmat că acest impact bugetar nu a fost calculat!

În concluzie, deputaţii PDL, UDMR, UNPR au votat împotriva amendamentelor şi ordonanţa a fost adoptată în forma agreată de Guvern.

Oricum, dacă e să-l credem pe Oprea care afirmă că majoritatea pensiilor vor creşte atunci impactul catastrofal asupra bugetului a şi fost făcut. Rămâne de văzut căt va tergiversa guvernul punerea în plată a noilor pensii. Probabil totul se va juca electoral în 2012 urmărindu-se crearea unei mase de manevre pentru UNPR la alegerile din 2012. Cert este că puterea continuă să creeze schisme în rândul militarilor, activi-rezervişti, disponibilizaţi-pensionaţi la limită de vârstă cu scopul, firesc pentru ei, de a distruge o elită.

Sursa: InfoMondo Militar

Concluzii

1. Romania nu mai este evident un stat de drept din moment ce principiul neanularii si nediminuarii retroactiv dobandirii lor - a unor drepturi castigate legal, nu mai este respectat. Din acest moment, fiind creat precedentul, oricand poate sa vina oricine sa ne oblige sa platim retroactiv taxe notariale pentru locuintele noastre achizitionate acum 20-30-40-50 de ani, dar la valoarea de piata din 2011 sau le pierdem.

2. Vor scadea pensiile militare, in special ale celor disponibilizati - respectiv ale celor care nu au reusit sa ajunga la varsta de pensionare de 55 de ani, deci aproape tuturor militarilor pensionati fortat dupa anul 2000 - exact acelora care desi declarati "unitari" au inca obligatii "neunitare" la mobilizare.

3. Militarii in rezerva si in retragere nu prezentam interes pentru nimeni din cadrul PDL-UDMR-UNPR-Minoritati, fiind considerati un balast al societatii. La fel ca si militarii activi - singurii "unitari" platiti la fel indiferent cat lucreaza, 8 ore sau 24, nu conteaza - aceleasi salarii, contributii la pensii si pensii si care nu reprezinta decat un exercitiu de imagine pt. conducerea Romaniei, prin sacrificiile inutile de vieti omenesti in diverse teatre de operatii.

4. Militarilor in retragere (fara obligatii la mobilizare), care in principal sunt pensionati pana in anul 2000 cand au inceput restructurarile masive, le raman pensiile aproximativ ca inainte de destabilizarea acestui stat de catre camarila PDL-UDMR-UNPR-Minoritati, ceea ce poate conduce pentru multi dintre noi la o stare de automultumire, chiar daca este de moment.

5. Militarilor in rezerva (cu obligatii la mobilizare), care provin in principal din militarii pensionati dupa anul 2000 - fortat odata cu restructurarile masive, le scad inca o dată pensiile anticipate, oricum diminuate la iesirea din sistem; pierderea in cazul acestor militari este dubla.

6. Coalitia puterii mizeaza pe o scindare intre militarii in rezerva si cei in retragere, astfel incat "nemultumitii" sa ramana doar cei pensionati anticipat, deci cei trecuti in rezerva dupa anul 2000 şi care statistic nu reprezintă o minoritate între rezervişti - aşa cum doresc să acrediteze ministerele în cauză, ci o majoritate.

7. Militarii in rezerva (cu obligatii la mobilizare), provenind in principal din militarii disponibilizati dupa anul 2000, sunt cei mai mari perdanti in aceasta situatie si sunt si pe mai departe umiliti, intrucat din punct de vedere legislativ, desi au statut de "pensionari unitari", continua sa aibe obligatii militare "speciale" la mobilizare, actuala putere neluand in calcul alaturi de multe alte discriminari nici faptul ca nu toti "pensionarii unitari" au obligatiile rezervistilor, practic rezervistii sunt integrati doar formal si financiar in aceeasi lege - nu si ca obligatii cetatenesti.

8. Actuala coalitie nu este constienta ca rezervistii fac parte din Sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională si prima consecinta a unor astfel de incalcari ale drepturilor rezervistilor este ca odata declarati "pensionari unitari", rezervistii nu isi vor mai indeplini obligatiile la mobilizare, componenta care este practic desfiintata la aceasta ora, desi exista teoretic, este in continuare nevoie de ea si este luata in calcul de SAOPSN. Este logic ca asa cum nimeni nu ramane loial unui partener care l-a tradat, nici rezervistii nu pot reprezinta o exceptie in ceea ce priveste loialitatea fata de statul care i-a tradat.

9. Ca militari in rezerva si in retragere, prin incalcarea retroactiva de catre stat a propriei legislatii fata de noi, suntem degrevati de drept, dar si ca reactie de reciprocitate - de obligatiile juramantului militar in ceea ce priveste loialitatea fata de statul roman, statul fiind partener la depunerea juramantului de catre militari si tot statul este cel care ne-a tradat - nu numai pe toti militarii in rezerva sau in retragere carora ne-a schimbat in dezavantaj legislatia dupa incheierea carierei, dar si pe colegii nostri activi, carora le-a schimbat legislatia la mijlocul sau catre finalul carierei si tot in dezavantaj. Pentru a nu exista confuzii: loialitatea fata de stat nu este acelasi lucru cu loialitatea fata de popor. Esenta Juramantului Militar este de fapt prevazuta in Constitutie - art. 118(1): "Armata este subordonata exclusiv vointei poporului (...)" - deci nu a statului roman care este doar un instrument, iar noi - ca militari - avem dreptul sa analizam si obligatia sa intervenim in favoarea poporului roman, atunci cand concluzionam ca vointa poporului roman, nu corespunde cu a statului roman, cum se intampla astazi. In fond este la fel ca in 1989 cand intre stat si popor, Armata a ales sa fie alaturi de popor, nu de stat! Acum este diferenta doar de nomenclatura, datele sunt aceleasi!

10. Referitor la militarii activi! Gandesc exact ca noi, nu se desolidarizeaza fata de noi, asteapta momentul schimbarii exact ca noi, iar cei mai multi asteapta chiar de la noi sa initiem aceasta schimbare. Este de inteles atitudinea lor tinand cont de politica "pumnului in gat" perpetuata de pe vremea noastra, combinata cu statul politienesc instaurat pe deplin astazi.

In consecinta, ca militari in rezerva si in retragere, in spiritul unei demnitati elementare fiind singurul lucru cert care ne-a mai ramas si pe care nimeni nu ni-l poate fura, avem obligatia sa reactionam:

- pe de o parte, din cauza ca este o obligatie fundamentala indusa prin juramant, aceea de a interveni la atitudinea de sfidare a intregului popor roman de catre nomenclatura asezata la conducerea acestuia;
- pe de alta parte, din motive de demnitate personala, la fel de morale, "revizuirea" de catre stat a drepurilor noastre castigate legal dupa consumarea conditiilor generatoare, deci retroactiv castigarii lor - fiind un motiv mai mult decat suficient;

Este momentul ca in asentimentul societatii - sa ne "revizuim" si noi obligatiile si atitudinea fata de stat, in trepte graduale, dar rapide: primul pas este sa notificam CSAŢ individual despre degrevarea noastra de obligatiile juramantului militar in ceea ce priveste loialitatea fata de stat, respectiv sa ne predam livretele militare la ministerele de care am apartinut, cu mentiunile necesare inscrise in acestea.

Bineintelesc ca dupa acest pas ce pare simbolic - dar care nu poate fi lipsit de reactie, ulterior mai urmeaza alti pasi insa de alta natura - un stat redus in fapt la o mana de indivizi care nu respecta drepturile cetatenilor, poate fi readus pe calea fireasca oricand - docilitatea fata de un sistem de opresiune nu ne serveste la nimic, nici noua, nici poporului roman! Este corect sa urmam exemplul de protest al popoarelor europene - Grecia prin traditie, Spania mai nou, iar la prima manifestatie la Bucuresti nu mai trebuie sa plecam acasa la ora stabilita de stat, ci in ziua si saptamana in care dorim noi, dupa ce pleaca mai intai cei care au adus poporul roman la periferia Uniunii Europene! In plus - indiferent de generatie, o educatie militara presupune sa intervenim acum, militarii de cariera, in rezerva, in retragere sau activi, stim prea bine ce inseamna acest lucru.

Desigur, exista in continuare si varianta complementara a unor procese cu rezultate incerte in interior (deşi câştigate de cetăţeni, statul român utilizează diverse tertipuri pentru a nu aplica rezoluţiile instanţelor) si cu speranta catre CEDO in exterior, insa stim foarte bine ca aceste procese reprezinta o cale de durata cu un final care nu va fi niciodata cunoscut de multi militari in rezerva si in retragere si in plus prezenţa în tribunale nu reprezinta o caracteristica a conduitei unui militar. In nicio situatie - imaginea unui militar in slujba unei natiuni nu trebuie să fie aceea a unui individ târât prin tribunale sa-si cerseasca drepturile sale legitime, ci de aparator al acelei natiuni, niciodată partener al statului care isi bate joc de acea natiune şi în niciun caz victimă a acelui stat !

Nota! Biroul Operativ va publica un model de notificare prin care rezervistii din cadrul filialei se pot autodegreva de loialitatea fata de statul roman. O astfel de notificare a fost expediata inca din luna ianuarie de catre un membru fondator al filialei. Este decizia, dreptul si obligatia fiecarui rezervist care nu mai accepta sa stea în genunchi in fata Comandantului Suprem si a valetilor sai. Fiecare rezervist caruia i-a mai ramas o urma de demnitate - trebuie sa isi readuca aminte ca in baza art. 118 din Constitutie se afla exclusiv in slujba poporului roman si sa actioneze ca atare.

Honor et Patria!