Dus cu apa rece pentru SCMD! Daca nu ne revenim urgent, ne dezmembram cu certitudine!

Inainte sa devina prea tarziu, ar fi cazul ca toti membrii SCMD, de la conducere la ultimul membru, sa ne facem un dus rece, sa fim realisti si sa spunem lucrurilor pe nume, exact asa cum sunt. Acest fapt inseamna ca trebuie sa ne recunoastem in mod obligatoriu si propriile erori si sa le corectam, altfel riscam sa ne dezmembram.

Punctul de vedere al Filialei Curtea de Arges este ca ne aflam intr-un impas, atat de identitate, cat si de comunicare, de coeziune, dar si de strategie. O sinteza a cauzelor ar fi urmatoarea:

I. Suntem in stadiul in care de la o forta recunoscuta opozanta regimului anterior, am devenit si am ramas o simpla masa de manevra a actualului regim, in conditiile in care noi nu ne-am atins obiectivul de a avea de pensii militare nici cu unii, nici cu altii, iar cei cu cuantum diminuat suntem cu ele diminuate si sub un regim si sub celalalt.

II. Nucleele si forta stabila a SCMD s-au situat dintotdeauna in jurul membrilor cu pensii diminuate ca si cuantum. In ianuarie 2011, multi membri de cumetrie au intrat in SCMD in disperare pe o usa si au iesit dupa o luna sau doua pe cealalta usa, insa membrii cu pensii diminuate au ramas intotdeauna pe loc. Acestia suntem preponderent membrii care indiferent de conditii, am participat la mitinguri si la manifestatii, oricand si oriunde si ne-am tinut filialele si intregul SCMD in viata. Pana la un punct: in iunie a.c., cand a rezultat in modul cel mai evident ca USL a tras plasa SCMD lovind exact in forta stabila a acestuia, rezervistii cu pensii diminuate ramanand tot cu ele diminuate (Nota: Este vorba despre promisiunea premierului Ponta de a rezolva pe 14 iunie problema pensiilor diminuate ale militarilor prin adoptarea proiectului de lege de AICI, care insa in culisele USL s-a transformat in mizeria de lege de AICI). De la acest moment, stabilitatea SCMD a fost fisurata exact de alianta cu USL, alianta in care SCMD a sprijinit in mod real si cu eforturi USL, in interesul membrilor SCMD, insa USL nu a facut nimic pentru noi. Fara aceasta alianta, am fi stiut un lucru: trebuia sa contram USL la fel cum am facut cu fostul regim, pentru rezervistii cu pensii diminuate cele 2 regimuri fiind aceeasi mizerie. Dupa momentul 14 iunie a.c., pentru promisiunea neonorata a USL, oamenii de baza ai SCMD am facut pasul inapoi: noi nu ii sprijinim pe cei care ne-au tradat, pentru noi sunt la fel ca cei care ne-au taiat pensiile! Este problema conducerii SCMD daca doreste sa mentina aliante cu cei au decimat increderea celor 20 000-30 000 de membri (la un moment dat), cifra care corespunde destul de bine cu a celor 26 500 de rezervisti cu pensiile diminuate. Asa poate isi explica si conducerea SCMD, dar si presedinti onorabili de filiale puternice cum ar fi cea de la Brasov, de ce dupa 14 iunie a.c., SCMD nu poate sa isi mai adune membrii de baza la mitinguri si actiuni pentru sustinerea USL decat la nivel simbolic. La manifestatiile de dupa data de 14 iunie 2012 invocate de conducerea SCMD in sprijinul USL, membrii Filialei Curtea de Arges care altadata nu au avut nicio problema in a manifesta pe ger in Piata Victoriei din Bucuresti sau la Prefectura Arges, au refuzat sa mai participe. Dupa cate am sesizat, la fel se intampla si in alte filiale si e ceva firesc. Cum sa mai sprijinim un asa-zis aliat care ne-a mintit flagrant pe 14 iunie 2012?

III. Sunt probleme de comunicare, dar si de strategie la toate nivelurile. Exemple:

a) Dupa cum cunoasteti, in aceasta luna am primit cupoane de la M.Ap.N. pe care apare un inscris bizar: “Solda gradului detinut este cuprinsa in punctajul pensiei dumneavoastra”. Cei mai multi fie ca nu au observat inscrisul, fie nu stiu rostul acestuia. Filiala noastra stie insa, asa ca explicam si celor care nu cunosc. In urma cu circa o luna, dupa ce am realizat ca si USL ne-a mintit modificand in mod meschin in ultima zi (14 iunie 2012) legea care permitea sa nu mai primim pensii diminuate, parte din membrii filialei in cooperare si cu membri din alte filiale am trimis cerere simpla la M.Ap.N. solicitand 2 lucruri clare: sa nu mai inscrie pe cupoane "PENSII MILITARE" intrucat nu mai exista asa ceva de un si jumatate si sa nu inscrie nu stiu ce grade pe cupoane, intrucat au valoare financiara nula. Formularea completa este AICI. Explicatia data pe genunchi de functionarii Casei de Pensii pe cupoanele din aceasta luna, e urmare a acestor cereri. Inca nu a disparut sintagma "PENSII MILITARE", deci M.Ap.N. inca face uz de fals in inscrisuri publice. Inainte de data de 14 iunie 2012, Filiala Curtea de Arges a anuntat un membru din conducerea SCMD despre intentie inainte de expediere a acelor cereri, insa raspunsul a fost ambiguu, ceva in genul: "Sa il lasam pe dl. ministru acum intrucat stie ce face si ne rezolva". Ne-a rezolvat de tot participand tacit alaturi de Mariana Campeanu si Victor Ponta la "plasa" trasa rezervistilor cu pensii diminuate. Si totusi aceste cereri au efect din moment ce am fost rugati neoficial de "surse" din interiorul DFC sa nu le mai expediem, intrucat deranjeaza. Pe cine si de ce deranjeaza adevarul?

b) Prin diverse semnale, de peste un an de zile, filiala SCMD Curtea de Arges a incercat sa atraga atentia intregului SCMD despre una din cauzele diminuarii pensiilor: cei 26 500 rezervisti in aceasta situatie, sunt preponderent militari din grupa cu cel mai inalt risc profesional, denumita ALTE CONDITII (conditii extreme). Observatia noastra a fost preluata de membri din mai multe filiale, inclusiv din afara SCMD, a fost transmisa si preluata (cel putin aparent) inclusiv de M.Ap.N., dar nu apare nicaieri si in interesele conducerii SCMD. A fost transmisa si Departamentului Juridic al SCMD cu ocazia proiectului noii legi a pensiilor militare. Inutil: dupa un proiect initial despre o noua lege a pensiilor militare in care aceasta grupa a fost suprapusa in mod artificial peste grupa inferioara de risc denumita CONDITII SPECIALE preluand aceeasi eroare din OUG 1/2011 care a cauzat diminuarea pensiilor celor din ALTE CONDITII, SCMD a lansat in dezbatere o varianta atat de "imbunatatita" din zona Alba Iulia cu exact aceeasi eroare. Prin urmare, comunicarea nu functioneaza de niciun fel. Cei cu pensii diminuate si care constituim baza functionarii SCMD, nu suntem niste "nesimtiti" cu pensii marite in ultima luna, ci suntem oameni simpli care am lucrat in conditii extreme si care avem majorare de punctaj tot de 50% ca la grupa de risc inferior CONDITII SPECIALE, ceea ce este anomalie evidenta pentru oricine, numai sa doreasca sa o si vada. Ori in cele peste cca. 150 de puncte transmise de SCMD via CNSC catre aliatii USL, apare orice revendicare, fara insa a mai fi loc si pentru situatia discriminatorie creata grupei ALTE CONDITII, ce poate fi chiar reparata printr-o banala ordonanta de urgenta emisa si astazi.

c) In diverse moduri si tot de mai bine de un an de zile, membrii filialei SCMD Curtea de Arges in conlucrare cu membrii multor altor filiale, am incercat sa atragem atentia ca trebuie schimbata strategia noastra de abordare a problematicii legate de pensiile militare. Este vorba despre 3 elemente care discrimineaza atat de evident pe militari de restul societatii, incat daca sunt argumentate si prezentate corect, sistematic si vehement, nimeni de la Seitan la Mariana Campeanu, de la Basescu la Antonescu, de la Boc la Ponta sau de la Oprea la Dobritoiu, de la CCR la societatea civila nu ar mai avea nimic de comentat contra pensiilor militare. Daca incurajeaza discriminarea, cei nominalizati ca persoane, dar si statul roman risca o condamnare sigura pentru discriminare, discriminarea fiind fenomen netolerat de niciun stat al lumii, fie el din Europa sau de altundeva. Cele 3 elemente de discriminare se pot transforma astfel in 3 cerinte simple catre opozantii pensiilor militare, cerinte imposibil de refuzat, in acelasi timp fiind si un soc pentru respectivii opozanti. Cele 3 cerinte sunt:

1. Eliminarea discriminarii militarilor din L. nr. 284/2010 (a salarizarii unitare) prin care militarii sunt singurii "unitari" retribuiti la zile calendaristice si la 24 de ore din 24 [anexa VII, art. 92 (1)] si nu la zile lucratoare (5 zile pe saptamana si 40 de ore de lucru]. Nu se justifica nicidecum mentinerea acestei prevederi discriminatorii din moment ce militarii sunt salarizati la 24 de ore si 7 zile din 7 neavand nicio alta compensare si mai sunt considerati si "unitari". Discriminarea e atat de evidenta, incat nu pot exista motive de a refuza plata si a militarilor la "tarif orar". Insa, abia atunci opozantii politici sau nepolitici ai pensiilor militar vor realiza ca e mai costisitor sa ii platesti pe militari la "tarif orar" ca pe ceilalti "unitari", element suficient de solid pentru a realiza ca o lege a pensiilor militare este mai economica decat un tratament egal de salarizare intre militari si civili. Filiala SCMD Curtea de Arges a inaintat aceasta observatie catre un membru marcant al SCMD pentru a fi utilizata pe post de argument in orice dezbatere, din pacate acel membru nu reusea sa inteleaga care e legatura intre salarizare si pensionare, desi un element il determina pe celalalt, acea persoana parand ca nu intelege nici ce inseamna sa lucrezi 24 de ore pe aceiasi bani ca pentru 8 ore, desi ca fost militar ar fi trebuit sa stie. Prin urmare, desi element evident de discriminare si argument forte pentru noi contra opozantilor pensiilor militare, nimeni din conducerea SCMD nu il foloseste. In cazul rezervistilor aceasta cerinta putea fi folosita si ca un bumerang contra regimului care ne-a desfiintat pensiile militare, la fel cum poate fi folosita si in relatiile cu cel actual: recalculare, dar la fostele salarii raportate la 8 ore de luni pana vineri, iar pentru tot ce apare in plus ca lucrat in ordinele de zi sau in alte documente, ni se recalculeaza si fostele salarii dupa principiilor celorlalti "unitari" si faimoasele lor "contributii".

2. Eliminarea discriminarii militarilor prin neaplicarea integrala a Codului Muncii si pentru militarii romani. In conditiile de salarizare si pensionare unitare, in lipsa oricarei compensari (precum au fost legea speciala de salarizare si de pensionare), la fel ca primul element de discriminare, nici acest al 2-lea element nu se mai justifica. Ca o a 2-a cerinta, acest element devine a 2-a lovitura de gratie data opozantilor pensiilor militare. Pe scurt, acest fapt inseamna plata cu minim 75% mai mult a orelor suplimentare lucrate de militari (care insumeaza in fapt la M.Ap.N. si 3-4 luni lucrate 24 de ore din 24 de ore si 7 zile din 7 pe an), plata orelor de noapte cu mimim 25% mai mult sau liber dupa Codul Muncii "o ora libera platita pentru fiecare ora suplimentara lucrata". Ca opozant al pensiilor militare nu ai cum sa te opui nici acestui lucru, risti sa fii condamnat pentru discriminare. In prima varianta cresc salariile si automat contributiile si pensiile atat de mult, intrucat din nou devine mai economica o lege a pensiilor militare decat aplicarea Codului Muncii. In a 2-a varianta, trebuie acordate atat de multe ore libere platite, incat trebuie inchise unitatile militare pe perioade si de 6 luni pe an pentru a aplica Codul Muncii. Din nou Filiala SCMD Curtea de Arges a inaintat aceasta observatie pentru a o folosi ca argument in dezbateri si tot catre un membru marcant al SCMD, insa care probabil nu intelegea ce inseamna munca suplimentara (ca fost militar ar fi trebuit sa o simta din plin), deci nicio sansa sa inteleaga elementul de discriminare sau legatura cu pensiile, daramite sa il mai si folosesca drept argument contra opozantilor pensiilor militare.

3. Eliminarea discriminarii militarilor prin mentinerea limitarilor si interdictiilor de drepturi si libertati constitutionale, respectiv a Sectiunii a 3-a din L. 80/1995 (Statutul Cadrelor Militare). In conditiile de salarizare si pensionare unitara, in lipsa oricarei compensari, nici acest al 3-lea element de discriminare nu se mai justifica. Si aceasta sectiune are legatura cu salarizarea, contributiile si pensiile.

De exemplu:

- militarii nu au dreptul sa detina firma, ceea ce inseamna interdictia pentru militari de a avea venituri mai mari, contributii mai mari la pensii si pensii mai mari;

- militarii nu au dreptul la asociere sindicala, fapt ce inseamna interdictia impusa militarilor de a incheia contracte colectiva de munca precum ceilalti cetateni "unitari", celor din urma munca suplimentara fiindu-le retribuita si cu 200% mai mult decat cea in program normal. Din nou inseamna discriminare, militarilor fiindu-le interzis sa aiba venituri mai mari, contributii mai mari la pensii si pensii mai mari;

- militarii nu au dreptul sa practice orice alt al 2-lea job, ci numai asa-zis decente. De exemplu: lucrator la salubritate sau stripteusa pentru femeile din armata (ultimul exemplu este exagerat in mod special pentru a reliefa discriminarea) sunt profesii considerate indecente din perspectiva Statutului Cadrelor Militare, dar care nu sunt si ilegale. La urma urmei si aceste profesii aduc venituri mai mari, contributii mai mari la pensii si pensii mai mari, militarii iar avand limitari discriminatorii. In niciun caz nu se poate impune o interdictie de dragul demnitatii militare, fara a oferi o compensare in schimb;

- militarii nu au dreptul sa candideze in functii publice, desi si acest fapt deschide calea spre venituri mai mari, contributii mai mari la pensii si pensii mai mari si din nou militarii au limitari discriminatorii care vizeaza tot latura financiara;

Din nou Filiala SCMD Curtea de Arges a inaintat aceasta observatie de a fi folosita ca argument in negocierile cu opozantii pensiilor militare si tot catre un membru marcant al SCMD, insa care probabil nu reusea sa faca diferenta intre limitari si interdictii de drepturi si libertati constitutionale si atributiile profesiei de militar, ori nu cunostea Statul Cadrelor Militare. Referirea la limitarile si interdictiile de drepturi constitutionale au fost folosite ca argument doar la modul general, opozantii pensiilor militare neintelegand ce inseamna privatiuni concrete de la niciunul din reprezentantii nostri militari. Limitarile si interdictiile de drepturi si libertati constitutionale nu au legatura cu profesia militara in sine, profesia militara incepe abia dupa aceste discriminari si prin pentru a 3-a oara, militarii romani sunt tratati discriminatoriu fata de ceilalti cetateni salarizati si pensionati "unitar". Niciun opozant al pensiilor militare nu poate mentine aceasta discriminare a militarilor fata de civili, acesta fiind a 3-a cerinta care argumenta corect pe langa primele 2 cerinte, induce ca e mai rentabil pentru societate ca decat sa satisfaci cererile de nediscriminare ale militarilor, mai bine sa le oferi niste pensii militare. Pe de alta parte rezulta in mod clar ca nu poti impune o discriminare concreta unui cetatean fara a-i oferi in schimb o compensare concreta, iar cea mai rezonabila compensare este o lege a pensiilor militare.

Cele 3 elemente de discriminare sunt atat de concrete si de evidente nu numai in relatiile cu opozantii pensiilor militare din Romania, dar si pt. CEDO, pt. Consiliul Europei sau pt. Consiliul NATO, incat aceste institutii ar riposta imediat cand s-ar afla ca in Romania exista cetateni discriminati fata de restul societatii si a caror discriminare nu este compensata prin abolut nimic. Aceste 3 elemente si cerinte pot fi folosite cu obstinatie de conducerea SCMD si de catre toate filialele si membrii SCMD ca argumente logice si imbatabile in fata oricarui opozant al pensiilor militare macar de acum incolo, cu dubla tinta: discriminarea noastra in trecut si a militarilor activi astazi, cele 3 elemente de discriminare fiind identice si pentru unii si pentru altii. Nimeni la nicio dezbatere, negociere sau legiferare nu poate impune o discriminare fara a oferi ceva concret in schimb si nimeni nu are sanse sa scape nepedepsit de acuzatia de discriminare, indiferent ca e presedinte, premier, ministru sau stat.

CONCLUZII

Cele legate de modul cum am reusit sa (nu) ne negociem propriile drepturi in conditii de discriminare mai mult decat evidenta, este o problema care tine de (ne)comunicarea dintre noi sau cu societatea, de (non)strategiile adoptate, poate si de ceva tente de autocratie.

Desi ca membri SCMD am reusit sa stopam in prima faza "decimarea" tuturor pensionarilor militari, niciodata nu am reusit sa obtinem ceea ce ne-am propus ca prim obiectiv: pensii militare. Promisiunea lansata de USL ca vreodata militarii vom avea din nou pensii militare, e posibil de a fi realizata, e adevarat, suntem abia la inceput de mileniu si ar mai fi ceva timp pana in anul 3000. Insa cel mai nefast efect asupra SCMD este aceea ca forta stabila a SCMD care este constituita din rezervistii cu pensiile diminuate, a devenit din tinta preferata a regimului trecut, indiferenta a regimului actual si se pare ca si a conducerii SCMD. In contextul politic creat dupa referendum, este mai mult decat evident ca USL va avea nevoie din nou de noi sa scoata castanele din foc in lupta cu celalalt regim, neexistand la aceasta o alta forta credibila ca si element al societatii civile care sa sprijine USL. Din lectia primita, poate invatam si noi se ne negociem in mod pragmatic interesele inainte de a face servicii cuiva, altfel nu castigam nimic si ceea ce este cel mai important, evitam sa ne dezmembram ca organizatie!

Filiala SCMD Curtea de Arges (unde aproape toti membrii avem pensiile diminuate de PD-L si pastrate la fel si de USL)

Militarii romani si familiile lor voteaza azi exact ca in 2009! Tot contra Suspendatului!

In anul 2009, propaganda basesciana se batea cu caramida in piept ca cetatenii romani din strainatate au votat masiv pentru Suspendatu' de azi, desi la vot s-au prezentat numai 147 754 de cetateni romani din cca. 4 milioane, practic sub 4% dintre romanii din strainatate. Ceea ce se cunoaste mai putin este faptul ca desi 78,86% dintre putinii cetateni romani romani din strainatate care s-au prezentat la urne, au votat pentru Suspendat, militarii romani din Kosovo si Afganistan au votat contra lui, Suspendatu' pierzand voturile militarilor aflati in misiune in cele 2 state.

Azi, vanatorii de munte din Curtea de Argeş aflati in misiune in Afganistan, voteaza masiv si disciplinat, intre 2 patrule. Iar in orasul de resedinta, familiile acestora ramase in tara, dar si rezervistii din localitate, voteaza umar la umar, tot masiv si tot disciplinat.

De unde stim? E simplu, Curtea de Argeş este oras mic, iar militarii, activi sau in rezerva precum si familiile noastre ne cunoastem bine unii pe altii. Pe de alta parte, comunicatiile permit ca intre Regiunea Zabul din Afganistan si Curtea de Arges sa nu mai existe o departare asa mare, incat sa nu stim ce facem fiecare dintre noi.

Cum votam? Nu trebuie sa mai spunem cum, este suficient ca stim ca votam la fel. Ca militari si ca familii de militari, indiferent de generatie, noi votam acum pentru demnitatea noastra atat de terfelita in ultimii ani de Suspendat' si de regimul lui. Si mai mult ca sigur, la fel procedeaza toti militarii activi si in rezerva si familiile lor, oriunde s-ar afla.

Pensiile militare pe alte meleaguri si Proiectul Mioritic al Noii Legi a Pensiilor Militare in Romania (III - Propuneri & amendamente)

DATE PRELIMINARE

Proiectul de lucru pentru noua Lege a pensiilor militare de stat ar fi trebuit precedat in mod normal, de un act legislativ care sa corecteze in regim de urgenta imensa nedreptate creata de abrogarea L. 164/2001 si a L. 179/2004, act nedemocrat in urma caruia cca. 27 000 de militari in rezerva, nu numai ca nu mai avem pensii militare, dar avem pensiile diminuate ca si cuantum. Ori in baza proiectului de lucru pentru noua Lege a pensiilor militare de stat (art. 107), cei cu cuantum diminuat in baza OUG 1/2011 comparativ cu cuantumul acordat in baza L. 164/2001 si a L. 179/2004, nu vom recupera niciodata diferentele retinute in anul 2012 (termenul 2015 se refera la diferentele de cuantum dintre OUG 1/2011 sau L. 263/2010 si noua Lege a pensiilor militare de stat si nu si la sumele ce ne sunt retinute in acest an). Trebuie sa admitem ca exista si riscul ca acest cuantum diminuat sa fie cel mai mare in plata si dupa adoptarea legii. Ceea ce este paradoxal este faptul ca executivul si legislativul actual au avut posibilitatea sa indrepte partial nedreptatea care ni s-a creat si daca tot nu mai avem pensii militare, macar sa avem pensii in acelasi cuantum, insa a refuzat pur si simplu (Camera Deputatilor a modificat proiectul initial de lege care ne-ar fi dat posibilitatea sa ramanem cu pensii in acelasi cuantum ca in decembrie 2010, cu acceptiunea Guvernului - nu trebuie sa ascundem adevarul intrucat chiar acesta este). Forma initiala e AICI, iar legea mutant care a rezultat cu concursul actualei puteri politice e AICI. Poate cel mai ironic este faptul ca legea in forma initiala si care ne avantaja a fost adoptata de Senat cu semnatura lui Vasile Blaga din regimul PDL ostil noua, iar Camera Deputatilor cu majoritate apartinand USL la adoptarea legii (in 14 iunie 2012 ) aparent aliata noua, nu ar fi trebuit decat sa mentina legea in forma sa initiala si totusi a preferat sa ne loveasca cu armele initiale ale PDL. In proiectul de lege pentru noua Lege a pensiilor militare de stat nici vorba ca initiatorii sa aduca in prim plan situatia celor 27 000 de militari cu cuantumuri diminuate si care niciodata nu vom mai recupera diferentele retinute in anul 2012, diferente retinute atat de vechiului regim care ne-a lovit frontal, cat si de actualul regim care a mai oficializat inca o data lovitura deja incasata. In rest nu ne mai ramane decat sa fim realisti: da, Legea pensiilor militare de stat poate fi adoptata chiar in acest an, insa in circuitul politic in care puterea se poate schimba oricand, este corect sa acceptam ca tot la fel de bine legea poate fi abrogata peste un an, iar cei 27 000 de militari cu cuantum scazut vom ramane tot asa cum suntem, indiferent de regimul politic. Exact ca in acel cantec: "Pleaca ai nostri, vin ai nostri, noi ramanem tot ca prostii!"

***

In primul rand militarii deja in rezerva/retragere nu trebuie sa intre in panica. Noua lege a pensiilor militare, ca orice lege emisa intr-un stat democratic, trebuie sa se aplice doar pentru viitor. In democratia americana si cu referire stricta la militari, o astfel de lege s-ar aplica doar militarilor care intra in serviciul militar dupa emiterea legii, nici macar celor aflati acum in activitate care se pensioneaza dupa legea cu care au intrat in sistem. O astfel de lege nu ar trebui sa ii vizeze cu caracter de obligativitate nicidecum pe militarii aflati deja in rezerva/retragere, poate eventual ca o optiune, cum optiune ar fi trebuit sa fie si OUG 1/2011.

Propunerile de modificare vizeaza cateva elemente de noutate fata de proiectul mioritic al pensiilor militare in forma sa initiala, elemente care sunt insa standard in legislatia pensiilor militare din statele NATO, astfel:

A. Reaseaza sistemul pensiilor militare ca parte integranta a managementului unei cariere militare. Pensiile militare nu reprezinta „un moft” sau o simpla alternativa la alte sisteme de pensii, ci vizeaza „eliminarea” din sistem intr-un mod rezonabil a personalului care devine ineficient pentru armata datorita varstei, respectiv a personalului din trupele combatante care dupa varsta de 45 de ani deja nu mai are randament in indeplinirea misiunilor lui - deci existenta pensiilor militare are ca tinta chiar eficienta armatei. A impune limita de varsta de 60 de ani ca si conditie unica de pensionare pentru vechime asa-zis completa pentru intregul personal al armatei, de la soldat la sergent, plutonier, locotenent, maior, colonel sau general, de la militar combatant de ex. din trupele de infanterie/vanatori de munte/cercetare la militar necombatant (auxiliar) de ex. din corpul financiar sau juridic sau de la un militar neexpus absolut niciunui risc profesional la unul care lucreaza in conditii extreme, este o lipsa de realism care poate viza orice, mai putin eficienta armatei.

B. Introduce conceptul de vechime (stricta) in serviciul militar ca unica conditie de acordare a pensiei militare (este modelul universal al pensiilor militare). Se exclude astfel cumulul intre vechimea in serviciul militar si vechimea in domeniul civil – acest cumul denatureaza sensul pensiei militare si creeaza premise multiple de „orientare” a personalului cu vechime mai mica in serviciul militar fata de personalul cu vechime mai mare in serviciul militar sub masca „vechimii totale in serviciu”. Urmare: militarii primesc pensie militara pentru anii lucrati in serviciul militar si doar pentru acestia, iar pentru anii lucrati in viata civila militarii primesc in mod independent fata de pensia militara, o 2-a pensie in sistemul public in conditiile acestuia. In mod facultativ si independent fata de pensia militara sau de cea in sistemul public, militarii pot primi si pensie in sistemul privat;

C. Exclude orice posibilitate de inlocuire artificiala a vechimii in serviciul militar cu o vechime in munca in domeniul civil prin portite mioritice cum ar echivalarea gradelor unui serviciu civil precum este cel de astazi al functionarilor publici cu statut special, cu grade militare;

D. Introduce conceptul de vechime minima (unica) de 20 de ani in serviciul militar ca baza de pornire a calcului pensiei militare.

E. Introduce sistemul unificat al bonificatiei (model universal al pensiilor militare): pentru 20 de ani in serviciul militar o pensie militar cu un cuantum de 50% din valoarea ultimei solde (model SUA). Pentru fiecare an de serviciu militar in plus fata de limita de minim 20 de ani in serviciul militar se adauga 2,5%, astfel ca dupa 30 de ani de serviciu militar, cuantumul pensiei ajunge la 75% din valoarea ultimei solde si dupa 40 de ani la 100% din valoarea ultimei solde (model SUA).

F. Introduce conceptul de optiune pentru personalul in rezerva/in retragere integrat in OUG 1/2011 (L. 165/2011) si multumit de prevederile acesteia, astfel incat sa aiba posibilitatea de a ramane pe mai departe cu pensii acordate in baza OUG 1/2011 (L. 165/2011). [Nu este necesar ca prevederea de optiune sa se aplice si personalului pensionat deja in baza L. 263/2010 intrucat se cunoaste ca cei pensionati in baza L. 263/2010 sunt profund nemultumiti de cuantumurile pensiilor lor];;

G. Introduce referiri despre drepturile in munca ale elevilor liceelor militare/colegiilor liceale militare, care desi constituie cea mai calitativa sursa de selectie pentru viitoarele cadre militare, sunt marginalizati complet in proiect;

H. Acorda avantaje superioare celor mentionate in proiect, dar pe deplin meritate - personalului militar ajuns in stare de invaliditate in timpul si din cauza serviciului militar;

Efecte, avantaje, dezavantaje:

Ø Cuantumul de 50% ca baza de pornire pentru calculul pensiei militare descurajeaza personalul sa se pensioneze la numai 20 de ani vechime efectiva, asadar decizia implica si responsabilitatea personalului: cine doreste o pensie militara cu un cuantum mai mare, va ramane in sistem cat mai mult si o va face cu siguranta. In acelasi timp, personalul in cauza nu va putea ramane in sistem oricat, intrucat va fi eliminat de sistem la depasirea varstei de eficienta in serviciul militar;

Ø Sistemul unificat al bonificatiei are ca avantaj faptul ca nu mai sunt necesare concepte precum limita de varsta, de vechime completa sau de cariera completa, ci doar o vechime minima in serviciul militar ca punct de reper pentru acordarea bonificatiei;

Ø Sistemul unificat al bonificatiei exclude posibilitatea ca 2 persoane cu diferenta de vechime in serviciul militar de ex. de 5 ani intre ele, avand acelasi grad, functie si solda la data iesirii din sistem, sa aibe aceleasi cuantumuri ale pensiilor, intotdeauna cel cu vechime mai mare in serviciul militar va avea o pensie mai mare, excluzand orice posibilitate de „orientare” acordata de vechea L. 164/2001 (L. 179/2004) si de actualul proiect de lege;

Ø Sistemul unificat al bonificatiei permite militarilor cu cel mai mare grad de uzura din armata si care sunt cei din trupele combatante sa paraseasca sistemul la limitele lor de randament (dupa 45 de ani) si nu la limita de varsta de 60 de ani care este introdusa in mod nerealist in proiectul noii legi a pensiilor unitare, varsta realista doar pentru militarii necombatanti (trupele auxiliare).

Ø Sistemul bonificatiei presupune si reasezarea riscurilor profesionale ale carierei militare in bareme realiste, fapt ce impune revizuirea grupelor de munca pentru militari (HG 1294/2001) si care in forma actuala prezinta deviatii (prin modificarile neprincipiale aduse de fostul ministrul Gabriel Oprea prin care militarii auxiliari s-au autoincadrat in grupe superioare de munca desi nu sunt expusi niciunui risc profesional in cariera). Munca unui jurist, magistrat, psiholog sau a unui finantist poate fi mai importanta decat a unui pilot, pirotehnist sau a unui cercetas prin parasutare, insa dintre cele 2 categorii de specialitati – pilotul, pirotehnistul si cercetasul prin parasutare au un risc profesional net superior finantistilor, magistratilor, psihologilor si juristilor, risc care trebuie compensat prin incadrarea intr-o grupa de munca superioara;

Ø In combinatie cu sistemul revizuit al grupelor de munca, apare un flux natural al carierei: militarul neexpus vreunei solicitari fizico-psihice in actiuni militare la care in fapt nici nu participa (exemplu: personal finante, justitie, economic), poate sa nu fie inclus in nicio grupa de munca (conditii normale) sau cel mult in grupa conditii deoesebite, asa ca va avea ca tinta 40 de ani de serviciu militar efectiv pentru a obtine pensie la valoarea ultimei solde, fapt pentru care poate depasi chiar varsta de 60 de ani in serviciu ceea ce este normal, personalul in cauza avand regim precum functionarii civili desi lucreaza in armata. In schimb, militarul solicitat intens fizico-psihic in actiuni militare si care nu are nicio sansa reala sa aiba ca tinta 40 de ani de serviciu militar efectiv, se poate pensiona dupa 25-30 de ani de serviciu cu pensie la valoarea ultimei sale solde, intrucat este (trebuie sa fie) incadrat intr-o grupa de munca superioara care sa ii acopera 10 ani de serviciu militar efectiv pe care oricum nu poate sa ii mai parcurga in cariera;

Ø Daca cineva doreste neaparat sa existe referiri asupra limitei de varsta ca si vechime completa, exista si varianta inversa a bonificatiei – aceea a penalizarii, care are la baza tot principiul bonificatiei insa aplicat invers, astfel: pt. o vechime denumita completa de 40 de ani in serviciul militar, pensia este 100% din valoarea ultimei solde care devine astfel baza de calcul. Pentru fiecare an vechime in minus, se scad 2,5% si astfel tot la 50% baza de calcul pentru 20 de ani vechime se ajunge sau tot la 75% pentru o vechime de 30 ani in serviciul militar – deci e acelasi lucru ca si in cazul in care se adauga 2,5% la baza de calcul de 50% pentru 20 de ani;

Ø Pentru varietate, se poate adopta si o alta forma, care in fapt conduce la aceleasi date: vechime standard in serviciul militar (nici minima, nici completa) de 30 ani, la care cuantumul pensiei este de 75% din ultima solda. Pentru perioadele mai mici de 30 de ani se scad 2,5% pentru fiecare an in minus, pentru cele peste 30 de ani se adauga 2,5% pentru fiecare an in plus – in orice situatie tot la 50% se ajunge pentru o vechime de 20 de ani si tot la 100% pentru o vechime de 40 de ani;

Ø Posibilitatea de optiune a personalului in rezerva/in retragere integrat in OUG 1/2011 (L. 165/2011) si multumit de prevederile acesteia de a ramane mai departe cu pensii acordate in baza actului legislativ mentionat, incheie de la sine un razboi artificial declansat intre rezervistii cu pensii diminuate si cei cu pensii crescute, evita declansarea unor viitoare disensiuni si impune o bariera de moralitate elementara care tine si de demnitatea militara: cine doreste pensie militara – sa aiba dreptul sa o detina, dar in cuantumul stabilit de legea pensiilor militare indiferent ca este mai mare sau mai mic decat cel acordat in baza OUG 1/2011 (L. 165/2011); cine nu e multumit de cuantumul pensiei stabilit in baza legii pensiilor militare – sa aiba dreptul sa opteze pentru cel stabilit de OUG 1/2011 (L. 165/2011) ceea ce inseamna ca renunta automat de buna voie la dreptul la pensie militara. [Nu este necesar ca prevederea de optiune sa se aplice si personalului pensionat deja in baza L. 263/2010 intrucat se cunoaste ca cei pensionati in baza L. 263/2010 sunt profund nemultumiti de cuantumurile pensiilor lor];

Respectand conceptele de baza ale pensiilor militare, orice „artificiu” sau „compromis” in avantajul tuturor este de acceptat, insa cand conceptele de baza nu sunt respectate, orice „deviatie” devine o „orientare” de pe urma careia castiga oricine, mai putin militarii de cariera si in niciun caz sistemul militar.

NOTA: PE BAZA PRINCIPIILOR ENUNTATE, PROIECTUL ESTE USOR DE AMENDAT SI CHIAR SIMPLIFICA INTREAGA LEGE, INSA INTR-UN MOD ASA DE SUBSTANTIAL INCAT DEVINE MAI SIMPLU A FI CONCEPUT UN NOU PROIECT.

***

Propuneri si amendamente principale

LEGE Nr................ din 2012 privind pensiile militare de stat (proiect in lucru)

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari şi funcţionari publici cu statut special este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.

NOTĂ: funcţionarilor publici cu statut special la trecerea în rezervă li se echivalează gradul profesional cu gradul militar – se justifică sintagma de „pensii militare de stat”.

[Observatie importanta care vizeaza intregul proiect: Proiectul de lege propune acordarea de pensii militare de stat, nu numai militarilor, ci si „funcţionarilor publici cu statut special”, în condiţiile în care conform propriului statut „funcţionarii publici cu statut special”, sunt civili, reprezentând o categorie demilitarizată. Ori conform legii 293/2004/ - Statutul functionarilor publici din Administratia Nationala a Penitenciarelor (republicata in 2009), functionarii publici nici macar nu se afla sub juramant militar [art. 19 (2) Juramantul depus de functionarii publici are urmatorul continut: "Jur sa respect Constitutia, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sa aplic in mod corect si fara partinire legile tarii, sa indeplinesc constiincios indatoririle ce imi revin in functia publica in care am fost numit, sa pastrez secretul profesional si sa respect normele de conduita profesionala si civica"]. In cazul politistilor, Legea nr. 360/2002 privind statutul politistului defineste clar la art. 1 (1) ca „Politistul este functionar public CIVIL, cu statut special, inarmat, ce poarta, de regula, uniforma si exercita atributiile stabilite pentru Politia Romana prin lege, ca institutie specializata a statului.” In conditiile date, avand regim civil pe timpul carierei, functionarii publici cu statut special nu pot beneficia de pensii militare pe baza respectivului regim civil prin simpla echivalare artificiala a unor grade civile cu grade militare, intrucat functionarii publici cu statut special nu indeplinesc conditia de vechime minima in serviciul militar si care este conditie de baza in NATO pentru obtinerea unei pensii militare – acea vechime in serviciul militar nu poate fi echivalata. Inainte de anii 2002 (politistii) si 2004 (functionarii de la penitenciare), funcţionarii publici cu statut special au avut intr-adevar regim militarizat si sunt eligibili pentru a a obtine o pensie militara pe baza vechimii in serviciul militar, a functiilor si gradelor militare detinute pana la demilitarizarea lor, insa perioadele de dupa anii 2002 (politisti) si 2004 (penitenciare) nu mai constituiesc vechime in serviciu militar].

Art. 1^. – (1) Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.

Art. 2. - Principiile de bază prevăzute la art. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, mai puţin principiul contributivităţii, se aplică în mod corespunzător şi sistemului pensiilor militare de stat exceptând situaţiile în care prin prezenta lege se dispune altfel.

Art. 3. - (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

a) militar – este cadrul militar, asa cum este definit la art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul voluntar, aşa cum sunt definiţi la art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari cu modificările şi completările ulterioare;

b) funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public civil, cu statut special, aşa cum este el definit la art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului cu modificările şi completările ulterioare şi la art. 3 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

c) vechime completă – este vechimea minima în serviciu pentru care militarii şi funcţionarii publici cu statut special au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă;

d) vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei este perioada în care o persoană s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:

d1) a avut calitatea de cadru militar în activitate;

d2) militar angajat pe baza de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;

d3) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, cu excepţia liceului militar;

d4) a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;

d5) a fost în captivitate;

d6) a avut calitatea de funcţionar public cu statut special, în instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;

[Observatii importante:

• militar este si militarul activ si cel in rezerva/retragere, notiunea de „serviciu militar” fiind cea care realizeaza diferenta esentiala intre cele 2 situatii;
• nu este introdusa si delimitata vechimea „in serviciul militar” ca si conditie de baza pentru acordarea unei pensii militare;
• notiunea de „vechime in serviciu” include in proiect, insumarea dintre vechimea in serviciul militar si vechimea in domeniul civil, ceea ce constituie o deviatie – pensia militara se acorda doar pentru vechimea in serviciul militar;
• introduce notiunea de „vechime completa” ca „vechime minima in serviciu” care acorda dreptul la pensie militara si nu ca vechime minima in serviciul militar, ceea ce din nou constituie o deviatie de la conceptul de pensie militara;
• introduce notiunea de „limita de varsta” ca si conditie de obtinere a unei pensii militare cu „vechime completa” ceea ce constituie o noua deviatie: in conceptul american al pensiilor militare, nu exista o astfel de notiune. Exista in cel european, insa in acest caz trebuie introduse limite de varsta departajate pe grade, functii si corpuri profesionale (nu se poate cere unui locotenent sa aiba limita de varsta 60 de ani pentru a obtine o pensie militara in conditii de vechime completa, locotenentul este comandant de subunitate in trupe combatante, dupa 45 de ani maxim este deja ineficient pentru armata si pe functia detinuta, nu are sanse sa ajunga la varsta de 60 de ani in acea functie; la fel in cazul unui locotenent-colonel comandant de batalion operational, dupa 50-52 de ani este ineficient sa mai detina acea functie; la fel in cazul unui militar din trupele de parasutism sau a unui pilot, indiferent de grad si functie – dupa 45 de ani sunt ineficienti in activitatile lor, apare uzura prematura cauzata de conditiile de munca). In lipsa introducerii limitelor de varsta departajate pe grade, functii si corpuri profesionale (sistem european), nu se poate adopta conceptul de „vechime completa” corelat cu cel de „limita de varsta”, caz in care sistemul american este cel care trebuie adoptat si care simplifica foarte mult forma legii;
• sunt exceptate studiile liceale militare de a fi considerate ca vechime in serviciu. Exceptia se justifica doar in cazul in care nu sunt considerate vechime in serviciul militar, cand intr-adevar liceele militare nu formeaza cadre militare. Insa in cazul mentinerii art. 23: „Vechime în serviciu este şi perioada în care militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi ale învăţământului superior (…)”, exceptia nu se mai justifica, intrucat nici in situatia de la art. 23 institutiile respective nu formeaza cadre militare. Nu poate sa existe vechime in munca diferentiata artificial de calitatea studiilor, ci doar vechime in munca. In privinta varstei minime admise de lege pentru a munci, L. 53/2003 (Codul Muncii) art. 13, aln. (1), (2) şi (3) stabileste clar ca vârsta legală mimim admisă pentru a putea munci este de 16 ani fără avizul părinţilor şi de 15 ani cu avizul părinţilor (ultimul caz e situatie generala pentru elevii colegiilor liceale militare, avizul pentru a urma astfel de licee a fost si este dat intotdeauna de parinti)].

Art. 3^. - (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

a) militar activ – cadrul militar, asa cum este definit la art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu modificările şi completările ulterioare; soldatul şi gradatul voluntar, aşa cum este definit la art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari cu modificările şi completările ulterioare; elevul/studentul unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare;

b) militar in rezerva/retragere – persoana care pe timpul serviciului militar activ s-a aflat in una sau mai multe din urmatoarele situatii: militar în termen; militar cu termen redus; elev sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare; militar angajat pe baza de contract, soldat/gradat voluntar, soldat/gradat profesionist; cadru militar;

c) serviciu militar – perioada in care o persoana s-a aflat in una din dintre următoarele situaţii:

c1) a avut calitatea de cadru militar în activitate;

c2) a avut calitatea de militar angajat pe baza de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;

c3) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare;

c4) a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;

c5) a fost în captivitate;

(2) Termenii şi expresiile din prezenta lege care nu sunt definiţi şi se regăsesc la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice au semnificaţia stabilită în respectiva lege.

Art. 4. - Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii în cadrul sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, aşa cum sunt prevăzute în legi, regulamente şi ordine ale ministrului/directorului structurii respective, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii şi decesului.

Art. 5. - (1) Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi iniţiază propuneri de acte normative în domeniu.

(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 5^. - (1) Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, exercită controlul aplicării acestora şi iniţiază propuneri de acte normative în domeniu.

(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 6. - Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale, constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) şi care funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.

Art. 7. – Prevederile prezentei legi se aplică militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special în activitate, în rezervă sau în retragere, precum şi urmaşilor acestora.

[Observatie importanta: exista posibilitatea ca in conditiile noii legi a pensiilor militare, parte din cuantumurile pensiilor marite in baza OUG 1/2011 (L. 165/2011) sa scada sau sa fie plafonate, declansandu-se noi nemultumiri. In aceasta situatie este de preferat a se introduce posibilitatea de optiune pentru militarii in rezerva/in retragere: cine nu doreste pensie militara in conditiile de cuantum ale noii legi, sa aiba posibilitatea de a beneficia in continuare de pensii stabilite in baza OUG 1/2011 (L. 165/2011). Asa cum in SUA, militarii (chiar si in activitate) sunt incadrati in acte legislative diferite privind dreptul la pensie, tot la fel pot sa existe si in Romania prevederi legislative diferite. Situatia aduce in prim plan si responsabilitatea personalului vizat de lege: cine doreste pensie militara indiferent de cuantum - ramane cu pensie militara, cine este nemultumit de noul cuantum al pensiei militare si doreste pensie in cuantumul stabilit de OUG 1/2011 (L. 165/2011) – ramane cu pensie civila, fara alte amendamente si pretentii. Nu in ultima instanta, ministerele (similare) vor realiza importante economii la bugetele proprii, intrucat pensiilor beneficiarilor care opteaza pentru OUG 1/2011 (L. 165/2011) vor fi platite de la bugetul asigurarilor sociale si nu de la cel stat].

Art. 7^. – (1) Prevederile prezentei legi se aplică militarilor în activitate, precum şi urmaşilor acestora.

(2) Prevederile prezentei legi se aplică si militarilor in rezerva sau in retragere, precum şi urmaşilor acestora cu exceptia situatiei in care militarii in rezerva sau in retragere, precum şi urmaşii acestora opteaza in mod expres pentru renuntarea la pensie militara acordata in conditiile Noii Legi a Pensiilor Militare si solicita acordarea in continuare a drepturilor de pensie prevazute in conditiile OUG 1/2011 (L. 165/2011).

(3) Militarii in rezerva sau in retragere, precum şi urmaşii acestora care in timp de 30 de zile de la primirea deciziei de recalculare a pensiilor in baza Noii Legi a Pensiilor Militare, nu solicita renuntarea la acest drept si nu opteaza pentru acordarea drepturilor de pensie prevazute in conditiile OUG 1/2011 (L. 165/2011), isi pierd definitiv orice posibilitate de optiune.

Art. 8. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a obligaţiilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal.

(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Elveţiei şi pentru străinii care au înregistrată rezidenţa/şederea în România, precum şi ale persoanelor pentru care casele de pensii sectoriale întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata unor prestaţii sociale sunt furnizate acestora gratuit de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Directa pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, după caz.

(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.

(4) Conţinutul, modalităţile şi termenele de transmitere a informaţiilor prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 9. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a prestaţiilor de asigurări sociale, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului pensiilor militare de stat şi alte cheltuieli prevăzute de lege.

Art. 10. - Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:

a) normale;

b) deosebite;

c) speciale;

d) alte condiţii de muncă.

[Observatii importante:

- trebuie revizuita metodologia de aplicare a HG 1294/2001 privind grupele de munca la militari, respectiv a M 116-2002, care a suferit deviatii importante de la conceptul de risc profesional, prin modificarile aduse de HG-S 1019/2010 si de MS-132/2010, in sensul incadrarii stricte a personalului in grupe de munca in functie de riscurile reale asupra vietii si asupra starii de sanatate si nu in functii de alte criterii. Deviatiile care au fost aduse prin HG-S 1019/2010 si MS-132/2010 sunt acelea ca a fost inclus in grupe de munca superioare (speciala si alte conditii), personal necombatant (auxiliar) care realmente nu prezinta nici un risc asupra vietii si starii de sanatate – ex. sefi de microstructuri gen sef compartiment financiar, personal din corpul de control al ministrului sau magistrati. In nicio situatie nu trebuie confundata importanta muncii cu riscurile asupra vietii si starii de sanatate: munca unui contabil-sef poate fi mai importanta decat aceea a unui pirotehnist, insa in activitatea profesionala, contabilul-sef nu risca absolut nimic pe cand in cazul unui pirotehnist fiecare misiune poate fi ultima, de aceea pirotehnistul trebuie incadrat mereu intr-o grupa de munca superioara fata de contabilul-sef;

- pentru a nu fi modificat din nou HG 1294/2001 sau metodolgia de aplicare a acesteia – acestea acte normative pot fi abrogate chiar in contextul emiterii Noii Legi a Pensiilor Militare, iar prevederile corectate privind grupele de munca ale militarilor pot fi integrate transparent, sub forma de anexa de sine-statatoare la prezentul proiect de lege;

- in forma modificata poate sa nu mai existe grupa „conditii normale” (eventual sa ramana doar pentru elevii colegiilor liceale militare si pentru elevii si studentii institutiilor de invatamant care nu pregatesc cadre combatante) pentru militari din simplul motiv ca niciun militar nu poate avea acelasi risc profesional precum un civil, intrucat chiar daca pot avea profesii identice (ex. jurist, pirotehnist sau pilot), intotdeauna personalul din spectru militar are un risc in plus fata de omologul civil, militarul fiind totdeauna si „tinta” spre deosebire de un civil: un pilot de la TAROM nu este tinta in timpul unei curse, un pilot militar este totdeauna si tinta in timpul unei misiuni, la fel pirotehnistul militar, chiar si personalul auxiliar – orice militar;

- se impune si modificarea denumirii grupei „ALTE CONDITII” in „CONDITII EXTREME”, noua denumire fiind exact caracteristica acestei grupe, din urmatoarele motive:

1) in proiect apar dese suprapuneri de tratament intre grupa CONDITII SPECIALE si ALTE CONDITII, ceea ce consituie o anomalie, riscurile asupra vietii si starii de sanatate fiind net diferite la cele 2 grupe;

2) la o analiza superficiala a grupelor de munca, se poate creea impresia ca grupa CONDITII SPECIALE ar avea cel mai mare risc dintre grupele de munca ceea ce este fals, iar aceasta tendinta e posibil sa existe si din cauza denumirii oarecum fade a grupei „ALTE CONDITII”, fiind de preferat schimbarea denumirii ei in grupa CONDITII EXTREME;

Art. 10^. – Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor pot fi:

a) normale;

b) deosebite;

c) speciale;

c) extreme;

Art. 11. - (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte conditii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2004 privind stabilirea locurilor de munca şi a activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor profesionişti trecuţi în rezervă/ retragere până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

NOTĂ: legea se aplică numai pentru viitor cu excepţia legii penale mai favorabile. De văzut capitolul dispoziţii finale şi tranzitorii modalitatea de aplicare pentru cei pensionaţi anterior prezentei legi.

Art. 11^. - (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi extreme se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute in Anexa Nr. 1 a prezentei legi. [Nota: in esenta, Anexa nr. 1 este HG 1294 in varianta initiala, nemodificata cu HG S-1019/2010 si MS 132/2010, cu amendamentele de rigoare privind realismul incadrarii in grupe de munca si actualizata cu denumirea functiilor noi aparute in armata].

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor profesionişti trecuţi în rezervă/ retragere până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 12. - În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele prestaţii:

a) pensii militare de stat;

b) alte drepturi de asigurări sociale stabilite prin legi sau prin hotărâri ale Guvernului, pe baza dispoziţiilor legale aplicabile în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.

Art. 13. - Militarii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.

Art. 13^. - Militarii pot beneficia de o singură pensie militară de stat.

Art. 14. - (1) Drepturile de pensii sunt imprescriptibile şi nu pot fi cedate total sau parţial.

(2) Plata prestaţiilor prevăzute la art. 9 se supune termenului general de prescripţie, conform legii.

(3) Obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în monedă naţională.

Art. 15. - (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special se pot asigura, benevol, la instituţiile private de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de lege.

(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care s-au asigurat la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii în condiţiile prevăzute de lege, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, pot opta pentru transferul fondurilor de la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii la instituţii private pentru pensii facultative sau restituirea fondurilor acumulate la acestea.

[Observatie importanta: conceptul de asigurare privata obligatorie nu exista decat in Romania. In conditiile aparitiei noii legi a pensiilor militare, fondurile militarilor integrati in sistemul obligatoriu de pensii private, trebuie transferate obligatoriu si nu optional in gestiunea ministerelor (similare), fiind bani publici directionati catre sectorul privat in mod artificial].

Art. 15^. - (1) Militarii se pot asigura, benevol, la instituţiile private de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de lege.

(2) Fondurile militarilor care au fost asigurati in mod obligatoriu la instituţiile private de asigurări, se transfera la bugetele insitutiile de aparare, ordine publica si siguranta nationala, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi.

CAPITOLUL II

Prestatiile în sistemul pensiilor militare de stat

Art. 16. - Sistemul pensiilor militare de stat acordă:

a) pensia de serviciu;

b) pensia de invaliditate;

c) pensia de urmaş.

Art. 16^. - Sistemul pensiilor militare de stat acordă:

a) pensia de serviciu;

b) pensia de invaliditate;

c) pensia de urmaş.

SECTIUNEA 1

Pensia de serviciu

Art. 17. - Pensia de serviciu poate fi:

a) pentru limită de vârstă;

b) anticipată;

c) anticipată parţială.

Art. 17^. - Pensia de serviciu poate fi:

a) standard-cariera;

b) fractionata,

Art. 18. - Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) vârsta de 60 de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi45 de ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti;

b) vechime minimă în serviciu de 25 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv vechime minimă în serviciu de 23 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti.

Art. 18^. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu standard-cariera, militarii cu vechime de minim 20 de ani în serviciul militar.

(2) Pensia de serviciu standard-cariera, se acorda la cererea militarilor mentionati la aln. (1) si se plateste beneficiarilor incepand cu prima luna calendaristica de la data trecerii in rezerva, pe toata durata vietii;

Art. 19. - Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii care îndeplinesc condiţiile de vechime în serviciul militar prevăzute la art. 18 lit. b) şi se află în una dintre următoarele situaţii:

a) au împlinit vârsta de 55 de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 42 de ani militarii angajaţi pe bază de contract, soldaţi/gradaţi voluntari, soldaţi/gradaţi profesionişti şi sunt trecuti în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităti şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

Art. 19^. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu fractionata, militarii cu o vechime mai mica de 20 de ani in serviciul militar, dar nu mai putin de 5 ani in serviciul militar;

(2) Pensia de serviciu fractionata se acorda la cererea militarilor mentionati la aln. (1) la implinirea varstei de 60 de ani si se plateste beneficiarilor incepand cu prima luna calendaristica care urmeaza implinirii varstei de 60 de ani, pe toata durata vietii;

Art. 20. - (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani ca militar ori funcţionari public cu statut special, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:

a) sunt trecuţi în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.

Art. 20^. – ELIMINAT [NOTA: incalca un principiu de baza al acordarii pensiilor militare – scade vechimea minima unica in serviciul militar necesara obtinerii unei pensii militare imediate, nu doar vechimea totala in serviciu].

Art. 21. - Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime efectivă ca militar ori funcţionar public cu statut special de cel putin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 60 de ani, proporţional cu numărul anilor de serviciu militar/serviciu.

Art. 21^. – ELIMINAT. [NOTA: intra in conflict si cu art. 20 initial al proiectului in care dupa 10 de serviciu militar se poate primi pensie militara imediat, iar dupa 15 ani de serviciu militar – doar la 60 de ani].

Art. 22. - (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. b), c) sau d) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, astfel:

a) la împlinirea vârstei de 55 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special, pentru cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv la împlinirea vârstei de 41 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;

b) la împlinirea vârstei de 50 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte condiţii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin10 ani ca militar ori funcţionari publici cu statut special, pentru cadrele militare, respectiv la împlinirea vârstei de 39 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte conditii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist.

(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială la cerere, indiferent de vârstă, dacă au o vechime de cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special în aceste specialităţi.

Art. 22^. – ELIMINAT [NOTA: Articolul este un non-sens, cuprinde o eroare in ceea priveste grupa ALTE CONDITII si o confuzie care priveste tot aceeasi grupa. Pornind de vechimea minima de 20 de ani in serviciul militar efectiv indiferent de grupa de munca, orice militar are drept de pensionare incepand de la o baza de calcul de 50% din valoarea ultimei solde la care se adauga 2,5% pentru fiecare an de serviciu militar in plus in serviciu. In conditiile HG 1294/2001, la vechimea de minim 20 de ani se adauga 3 luni la an pentru conditii deosebite (25% majorare), 6 luni la an pentru conditii speciale (50% majorare) si 12 luni la an pentru alte conditii/redenumite extreme (100% majorare). In acest sens nu mai sunt sunt necesare alte prevederi din moment ce Art. 18^. – (1) prevede ca „Au dreptul la pensie de serviciu standard-cariera, militarii cu vechime de minim 20 de ani în serviciul militar”. Eroarea este aceea ca la aln. (1) lit. b, este prevezut tratament identic pentru grupa CONDITII SPECIALE si grupa ALTE CONDITII. Confuzia este aceea ca la aln. 2, din toata grupa ALTE CONDITII se face referire doar la personalul din "unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandri" si nu si la cercetasii prin parasutare, parasutisti, alpinisti sau pitotehnisti, desi si unii si altii sunt incadrati conform HG 1294/2001 in grupa extrema de munca denumita ALTE CONDITII.].

Art. 23. – (1) Vechime în serviciu este şi perioada în care militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii iar în caz de absolvire a mai multor instituţii de învăţământ superior, beneficiază, la vechime în serviciu, de o singură perioadă de studii, la alegere.

(2) În cazul în care militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi a unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special dar şi cursurile de zi ale uneia sau mai multe instituţii de învăţământ superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, beneficiază, la vechime în serviciu, de o singură perioadă de studii, la alegere.

Art. 23^. – ELIMINAT [NOTA: deviaza de la conceptul de baza privind pensiile militare care se acorda strict pentru vechimea in serviciul militar. Pe de alta parte, integrarea unui astfel de articol fara a ridica exceptia impusa de proiect pentru elevii liceelor militare, ii discrimineaza pe elevii liceelor militare si in cazul carora in forma initiala prin art. 3 d)d3), perioadele lor de studii nu mai sunt considerate vechime in serviciu. Mentinerea acestui articol necesita completarea lui in mod obligatoriu, cu prevederi similare pentru elevii liceelor militare].

Art. 24. - (1) Dovada privind vechimea în serviciul militar/serviciu şi celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fişa de pensie întocmită pe baza datelor din fişa matricolă sau din alte documente legale.

(2) Dovada privind vechimea în serviciu, prestat în altă calitate decât cea de militar ori funcţionar public cu statut special, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit legii privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 24^. - (1) Dovada privind vechimea în serviciul militar celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fişa de pensie întocmită pe baza datelor din fişa matricolă, memoriul personal sau din alte documente legale.

Art. 25. - În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.

Art. 26. - (1) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciul militar/serviciu.

(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) şi art. 23, care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele două sisteme.

Art. 26^. - (1) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciul militar.

(3) Perioadele de vechime în serviciul militar prevăzute la art. 3^ alin. (1) lit. c), care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele două sisteme.

Art. 27. - La acordarea pensiei militare de stat se va respecta principiul potrivit căruia deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de ultimul sistem în care cel în cauză a fost încadrat/asigurat.

Art. 28. - (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda/salariul lunar brut avute în ultima lună de activitate, care include şi sporurile şi primele cu caracter permanent, astfel:

a) solda de funcţie/salariul pentru funcţia îndeplinită;

b) solda de grad corespunzătoare gradului avut la data trecerii în rezervă/salariul pentru gradul profesional deţinut avut la data încetării raporturilor de serviciu;

c) solda de merit/salariul de merit;

d) indemnizaţia de comandă/indemnizaţia de conducere;

e) gradaţii şi sporuri;

f) indemnizaţia de dispozitiv.

(2) În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcţie ori salariilor pentru funcţiile îndeplinite în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute/salariilor din această perioadă, mai puţin solda de grad/salariul pentru gradul profesional. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul pentru gradul profesional prevăzută la alin. (1).

(3) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (2) au fost determinate ca urmare a modificărilor actelor normative incidente, se aplică prevederile alin. (1).

(4) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 21 şi art. 38 alin. (2), baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.

(5) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat nu poate depăşi media soldelor/salariilor lunare brute, aşa cum este stabilită ultima solda/salariu lunar brut, din ultimele 6 luni.

Art. 28^. - (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda brută avută în ultima lună de activitate, care include şi sporurile şi primele cu caracter permanent, astfel:

a) solda de funcţie;

b) solda de grad corespunzătoare gradului avut la data trecerii în rezervă;

c) solda de merit;

d) indemnizaţia de comandă;

e) gradaţii şi sporuri;

f) indemnizaţia de dispozitiv.

(2) În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcţie ori salariilor pentru funcţiile îndeplinite în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute, mai puţin solda de grad. La media obţinută se adaugă solda de grad prevăzută la alin. (1).

(3) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (2) au fost determinate ca urmare a modificărilor actelor normative incidente, se aplică prevederile alin. (1).

(4) Pentru militarii pensionaţi în condiţiile art. 38^ alin. (2), baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.

(5) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat nu poate depăşi media soldelor/salariilor lunare brute, aşa cum este stabilită ultima solda/salariu lunar brut, din ultimele 6 luni.

Art. 29. - Pensia militară de serviciu pentru limită de vârstă şi pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel:

a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 60%;

b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 62%;

c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte conditii, respectiv grupa I de munca, 64%;

[Observatii: nu este necesara referirea la grupe de munca in baza de calcul din moment ce la baza de calcul se adauga oricum perioadele de vechime suplimentara de 3 luni=25% majorare, 6 luni=50% majorare si 12 luni=100% majorare. Pe de alta parte, nu este departajata grupa CONDITII SPECIALE de grupa ALTE CONDITII, fiind tratate identic – 64%. Se face referire la grupele I si II de munca civile si se suprapune grupa de munca ALTE CONDITII peste grupa I de munca civila, fapt care o desfiinteaza: grupa CONDITII SPECIALE=6 luni la an echivalent a 50% majorare punctaj, grupa ALTE CONDITII=12 luni la an echivalent a 100% majorare punctaj, grupa I munca=50% majorare punctaj si se poate echivala matematic cu grupa CONDITII SPECIALE, insa in nici un caz si cu grupa ALTE CONDITII. Nu in ultima instanta, orice trecere peste procentul unic de 50% ca reper de pornire in baza de calcul, va determina renuntarea militarilor la cariera militara, cu mult inainte de varsta maxima de uzura, pensiile apropiindu-se prematur de limita de 100% a ultimei solde].

Art. 29^. – (1) Pensia militara de serviciu standard-cariera sau fractionata, se determină in procentul de 50% din baza de calcul raportata la 20 de ani în serviciul militar;

(2) Pentru fiecare an în plus în serviciul militar peste 20 de ani, la procentul de 50% din baza de calcul se adauga 2,5%;

(3) Pentru fiecare in minus în serviciul militar sub 20 de ani, la procentul de 50% din baza de calcul se scad 2,5%;

Art. 30. - (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii se acordă militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii. Dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii speciale sau deosebite.

(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii:

a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;

b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;

c) 2 ani în situaţie de război, participare la misiuni în afara teritoriului statului roman sau în alte condiţii prevăzute prin hotărâre a Guvernului;

(3) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au participat la misiuni în afara teritoriului statului roman şi au fost decoraţi de statul roman si/sau alte state/organism internaţional beneficiază de un spor al cuantumul pensiei care se stabileşte, în functie de decoratia primita, prin hotărâre de Guvern în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

[Observatii: nu mai este necesar aln. (1) din moment ce este reconsiderat art. 29 in totalitate prin art. 29^. Este suficient aln. (2) care aliniaza corect sporurile de timp acordate pentru grupele de munca de 3-6-12 luni la fiecare an lucrat efectiv, fiecare in conditiile sale. Pentru a nu se repeta erorile din OUG 1/2011 si L. 263/2010 prin care atat militarii din grupa CONDITII SPECIALE cat si cei din grupa ALTE CONDITII, primesc aceeasi majorare de punctaj de 50% indiferent de grupa, este necesara echivalarea explicita a perioadelor de 3-6-12 luni cu procente matematice corespunzatoare de 25%-50%-100% care se adauga astfel la baza de calcul pentru vechimea in cele 3 grupe. Pe de alta parte aln. 2 exclude aproape complet grupa ALTE CONDITII din schema de calcul – pct. c) extrage doar in parte personalul din ALTE CONDITII (conditii de razboi) – de unde rezulta ca pilotii, parasutistii, alpinistii, scafandrii de lupta etc. nu sunt inclusi la niciuna din prevederile aln. (2) si nu mai au nicio grupa de munca in fapt. Reformularea care se impune a aln. 2 litera c) este „c^) 2 ani în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în ALTE CONDITII (nota: redenumita CONDITII EXTREME cf. art. 10^ si 11^)” rezolva de la sine eroarea semnalata, intrucat grupa in sine prevede si situatiile de razboi, in caz contrar apare situatia ca personalul din grupa de risc extrem ALTE CONDITII sa aiba pensii mai mici decat cei din grupa CONDITII DEOSEBITE];

Art. 30^. - (1) La stabilirea pensiei, pentru perioadele lucrate în condiţii speciale, deosebite şi extreme (nota: extreme= grupa ALTE CONDITII redenumita CONDITII EXTREME cf. art. 10^ si 11^) se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii:

a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;

b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;

c) 2 ani în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în conditii extreme (nota: conditii extreme=grupa ALTE CONDITII redenumita CONDITII EXTREME cf. art. 10^ si 11^);

(2) Pentru perioadele lucrate în condiţii speciale, deosebite şi extreme (nota: conditii extreme=grupa ALTE CONDITII redenumita CONDITII EXTREME cf. art. 10^ si 11^), se ia în calcul un spor la cuantumul pensiei stabilite conform art. 29^, proporţional cu perioadele de timp si situaţiile precizate la art. 30^1, după cum urmează:

a) 25% pentru perioadele lucrate în condiţii deosebite;

b) 50% pentru perioadele lucrate în condiţii speciale;

c) 100% pentru perioadele lucrate în conditii extreme (nota grupa ALTE CONDITII redenumita CONDITII EXTREME cf. art. 10^ si 11^)

(3) Militarii care au participat la misiuni în afara teritoriului statului roman şi au fost decoraţi de statul roman si/sau alte state/organisme internaţional beneficiază de un spor al cuantumul pensiei care se stabileşte, în functie de decoratia primita, prin hotărâre de Guvern în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 31. - (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au o vechime în serviciu mai mare de 25 de ani, cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv 23 de ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesioniţi, lucraţi efectiv beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea/actualizarea pensiei.

(2) Persoanele încadrate în munca, pe perioada în care cumulează pensia cu venituri de natura salariala nu beneficiază de sporul prevăzut la alin. (1).

(3) Prevederile alin. (1) se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru pensiile militare de stat aflate în plată la această dată, la prima actualizare, dacă acest spor nu a fost adăugat.

Art. 31^. – ELIMINAT [nu se mai justifica in conditiile introducerii art. 29^].

Art. 32. - Pensia militară de stat stabilită şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei.

[Observatii: necesita explicatii din partea initiatorului proiectului. In USA pensia militara poate fi mai mare de 100% din baza de calcul, incepand cu anul 41 de cariera in conditii normale (fara grupe de munca). Readucerea grupelor de munca la normalitate in forma initiala a HG 1294/2001, adica scaderea lor cu o treapta poate determina eliminarea acestui articol].

Art. 33. - (1) Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în muncă, pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă, dobândite până la data pensionării.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.

NOTA: De la acest punct, proiectul poate fi amendat corespunzator esentei primelor 2 capitole - cel mai important fiind pastrarea principiilor de baza ale pensiilor militare transpuse in amendamentelor incluse la Cap. I si la Sectiunea I din Cap. II. Mai departe, propunerile concrete de amendamente vizeaza doar 2 subiecte mai sensibile din proiect, respectiv pensia de invaliditate si modul de recalculare a pensiilor.

***

SECTIUNEA a 2-a

Pensia de invaliditate

Art. 34. - Au dreptul la pensie de invaliditate militarii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită:

a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului şi tuberculozei;

b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.

(2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevazute la alin. (1) lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învătământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de munca, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.

[Observatii: Necesita ajustari in contextul reformularii art. 3 sub forma art. 3^ (in articolul initial art. 3, elevii şi studenţii instituţiilor de învătământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, nefiind considerati militari). Introduce acoperirea situatiilor si pentru elevii liceelor/colegiilor militare. Tuberculoza este boala care poate fi contactata atat in timpul serviciului militar cat si in afara acestuia, trebuie aplicate prevederi diferentiate pentru cele 2 situatii].

Art. 34^. – (1) Are dreptul la pensie de invaliditate, personalul care in timpul serviciului militar [Nota: definit conform Art. 3^. - (1) c)] şi-a pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, datorită:

a) producerii unor accidente din cauza serviciului militar, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contactate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar;

b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar;

(2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevazute la alin. (1) lit. (a) şi elevii liceelor militare/colegiilor liceale militare care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de munca, drept urmare a accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza activităţilor în aceste instituţii;

Art. 35. - Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:

a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;

b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;

c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel puţin jumătate din timpul normal de munca.

Art. 36. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Justiţiei şi Serviciului Roman de Informatii, după caz, cu avizul Ministerului Sănătăţii si/sau a Ministerului Muncii, Familiei şi Protectiei Sociale, care va fi adoptata în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Casele de pensii sectoriale, prin intermediul comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.

Art. 37. - (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi sigurantă natională.

(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.

(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico-militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.

(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.

(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.

(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.

(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în solutionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive.

(10) Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atributiile comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul administratiei şi internelor, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.

Art. 38. - (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului beneficiază de pensia de invaliditate dacă îndeplinesc cel putin jumătate din condiţiile de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează:

_____________________________________________________

Vârsta cadrului militar Vechimea în serviciu

în momentul ivirii realizată anterior

invalidităţii ivirii invalidităţii (ani)

_____________________________________________________

sub 25 de ani 5

25 - 31 de ani 8

31 - 37 de ani 11

37 - 43 de ani 14

43 - 49 de ani 18

49 - 55 de ani 22

peste 55 de ani 25

_____________________________________________________

(2) Au dreptul la pensie militară de invaliditate şi cei care la data ivirii invalidităţii nu mai aveau calitatea de militar ori funcţionar public cu statut special în activitate, dar îndeplinesc condiţia de vechime în serviciu prevăzută la alin. (1).

Art. 38^. - (1) Personalul care ş-a pierdut capacitatea de muncă in timpul serviciului militar datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătură cu efectuarea serviciului militar, beneficiază de pensie de invaliditate dacă au cel putin 5 ani vechime in serviciul militar, indiferent de varsta.

(2) Au dreptul la pensie militară de invaliditate şi militarii in rezerva/retragere care la data ivirii invalidităţii nu mai aveau calitatea de militar activ [Nota: definit conform Art. 3^. - (1) a)], dar îndeplinesc condiţia de vechime în serviciul militar prevăzută la alin. (1).

Art. 39. - În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza serviciului sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului sau tuberculozei, pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciu.

[Observatii: Tuberculoza este boala care poate fi contactata atat in timpul serviciului militar cat si in afara acestuia, prevederea initiala conduce la ideea ca daca tuberculoza este contactata in afara serviciului militar, se poate primi pensie de invaliditate ca si cum boala ar fi contactata in timpul si din cauza serviciului militar].

Art. 39^. – (1) În cazul în care invaliditatea a survenit ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza serviciului militar sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contactate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar, pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciul militar.

(2) În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de muncă sau a bolilor contactate în timpul şi din cauza studiilor in liceele militare/colegiile liceale militare, pensia de invaliditate se acordă indiferent de durata studiilor.

Art. 40. - (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte proporţional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 29 - 31.

(2) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente:

a) 1% pentru invaliditate de gradul I;

b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;

c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.

(3) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat după cum urmează:

a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;

b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;

c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.

Art. 40. - (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte proporţional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 29 - 31.

(2) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente:

a) 1% pentru invaliditate de gradul I;

b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;

c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.

(3) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat după cum urmează:

a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;

b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;

c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.

Art. 40^. - (1) Pentru soldatii si gradatii voluntari, subofiteri, maistri militari, ofiteri si generali, cuantumul pensiei de invaliditate acordata in conditiile art. 39^, se stabileşte astfel:

a) pentru invaliditate de gradul I: 100% din baza de calcul a ultimei solde in activitate;

b) pentru invaliditate de gradul II: 75% din baza de calcul a ultimei solde in activitate;

c) pentru invaliditate de gradul III: 50% din baza de calcul a ultimei solde in activitate;

(2) Pentru elevii si studentii din instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare si pentru elevii liceelor militare/colegiilor liceale militare, cuantumul pensiei de invaliditate acordata ca urmare a accidentelor si bolilor profesionale survenite in timpul si din cauza studiilor, se stabileşte astfel:

a) pentru invaliditate de gradul I: 100% din baza de calcul raportata la salariul mediu brut pe economie;

b) pentru invaliditate de gradul II: 75% din baza de calcul raportata la salariul mediu brut pe economie;

c) pentru invaliditate de gradul III: 50% din baza de calcul raportata la salariul mediu brut pe economie;

(3) Prevederile art. 30^ [NOTA: grupele de munca] se aplica in mod corespunzator si personalului precizat la aln. (1) si aln. (2).

(4) La sumele stabilite in conditiile aln. (1), (2) si (3) se adauga 1% pentru fiecare an vechime in serviciul militar sau an de studiu in colegiile liceale militare.

Art. NOU^^. (1) Cuantumul pensiei de invaliditate acordata in conditiile art. 38^, se stabileşte proporţional cu numărul anilor in serviciul militar, conform prevederilor art. 29^ si 30^.

(2) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciul militar se adaugă 1% pentru fiecare an de invaliditate.

Art. 41. - (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie de însoţitor, în afara pensiei, în cuantum de 80 % din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii, în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.

Art. 42. - (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în functie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de comisiile centrale de expertiză medico-militară.

(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacitaţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:

a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;

b) încadrarea în alt grad de invaliditate;

c) redobândirea capacităţii de muncă.

(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicala asupra capacitaţii de muncă, emisa în urma revizuirii medicale.

(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.

(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.

(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37.

Art. 43. - (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:

a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca;

b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege;

c) beneficiază de pensie în condiţiile art. 19 lit. b) şi ale art. 20 lit. b).

(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.

Art. 44. - (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate. Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive.

(2) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plătii pensiei.

(3) Suspendarea plătii pensiei prevăzute la alin. (2) se face începând cu luna următoare celei în care neprezentarea s-a comunicat către casa de pensii sectorială, după caz.

Art. 45. - (1) Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 43 alin. (1), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională care au emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în vederea reintegrării socio-profesionale.

(2) Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare constatării.

(3) Casele de pensii sectoriale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise.

(4) Suspendarea plătii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.

Art. 46. - (1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie militara de serviciu pentru limită de vârstă.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.

(3) Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 41 se menţine şi pe durata acordării pensiei militare pentru limită de vârstă.

***

CAPITOLUL VI

[NOTA: Amendamentele la acest capitol vizeaza in primul rand (dar nu exclusiv) situatia militarilor in rezerva carora le-au fost diminuate pensiile prin OUG 1/2011 si la care proiectul de lege nu face nicio referire, recalcularea pensiilor acestora realizandu-se in raport de cuantumurile calculate in baza OUG 1/2011 ca lege anterioara prezentei legi, ceea ce inseamna o noua marginalizare a cca. 27 000 de militari in rezerva. Situatia poate fi simplificata prin emiterea unei ordonante de urgenta acum care sa le readuca cuantumurile pensiilor recalculate in baza OUG 1/2011 la nivelul cuantumurilor din decembrie 2010 stabilite prin L. 164/2001 si L. 179/2004].

VARIANTA A – EXCLUDE PRINCIPIUL OPTIUNII

Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 107. - (1) Pensiile militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza legislaţiei anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi se recalculează, astfel:

a) cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda/salariul lunar brut în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi gradului militar/profesional, avute la data trecerii în rezervă, pe baza metodologiei din prezenta lege;

b) în cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată;

c) la cerere, prin adăugarea la vechimea în serviciu a perioadei prevăzute la art. 104 alin. (3) şi (4).

(2) Sumele rezultate ca diferenţă între pensiile în plată şi pensiile recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acordă eşalonat începând cu anul 2013, până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, după cum urmează:

[NOTA: Diferentele care trebuie platite - mai mici in prima parte a guvernarii USL (nimic in anul 2013) si mai mari in ultima parte, denota un calcul electoral clasic "mioritic" - promisiuni pe termen lung care niciodata nu ajung sa mai fie onorate de nimeni. USL e constienta ca e foarte posibil sa nu reziste 4 ani la guvernare, de aceea acele termene sunt "pasate" sa le puna altii in aplicare, adica nimeni].

a) pentru anul 2013, 10% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2014, şi 10% începând cu 1 iulie 2014;

b) pentru anul 2014, 40% din cuantumul diferentei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2014.

c) pentru anul 2015, 40% din cuatumul diferenţei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2015

Art. 107^. - (1) Pensiile militarilor in rezerva/retragere stabilite în baza OUG 1/2011 (L. 165/2011) si ale caror cuantumuri a fost majorate fata de cuantumurile pensiilor militare aflate in plata la data de 31 decembrie 2010 stabilite in baza legislatiei anterioare emiterii OUG 1/2011 (L. 165/2011), respectiv in baza L. 164/2001 si a L. 179/2004, se recalculează astfel:

a) cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda/salariul lunar brut în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi gradului militar/profesional, avute la data trecerii în rezervă, pe baza metodologiei din prezenta lege;

b) în cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată;

c) la cerere, prin adăugarea la vechimea în serviciu a perioadei prevăzute la art. 104 alin. (3) şi (4).

(2) Sumele rezultate ca diferenţă între pensiile în plată şi pensiile recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acordă eşalonat începând cu anul 2013, până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, după cum urmează:

a) pentru anul 2013, 33% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2013;

b) pentru anul 2014, 33% din cuantumul diferentei, începând cu 1 ianuarie 2014;

c) pentru anul 2015, 34% din cuatumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2015;

Art. NOU^^. - (1) Pensiile militarilor in rezerva/retragere stabilite în baza OUG 1/2011 (L. 165/2011) si ale caror cuantumuri a fost diminuate fata de cuantumurile pensiilor militare aflate in plata la data de 31 decembrie 2010 stabilite in baza legislatiei anterioare emiterii OUG 1/2011 (L. 165/2011), respectiv in baza L. 164/2001 si a L. 179/2004, se recalculează astfel:

a) incepand cu luna ianuarie 2013, se introduce in plata cuantumul pensiilor militare aflate in plata la data de 31 decembrie 2010;

b) cuantumul pensiei în plată in luna ianuarie 2013 se actualizează, având ca bază de calcul solda/salariul lunar brut în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi gradului militar/profesional, avute la data trecerii în rezervă, pe baza metodologiei din prezenta lege;

c) în cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform lit. b) este mai mic decât cuantumul pensiei introdus în plată conform lit. a) se menţine cuantumul pensiei în plată;

d) la cerere, prin adăugarea la vechimea în serviciu a perioadei prevăzute la art. 104 alin. (3) şi (4).

(2) Sumele rezultate ca diferenţă in cursul anului 2012 între pensiile aflate in plata in decembrie 2010 si cele efectiv platite in cursul anului 2012, se platesc militarilor in rezerva/retragere, intr-o singura transa, in luna ianuarie 2013.

(3) Sumele rezultate ca diferenţă între pensiile introduse în plată in luna ianuarie 2013 şi pensiile recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. b) se acordă eşalonat începând cu anul 2013, până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, după cum urmează:

a) pentru anul 2013, 33% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2013;

b) pentru anul 2014, 33% din cuantumul diferentei, începând cu 1 ianuarie 2014;

c) pentru anul 2015, 34% din cuatumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2015;

VARIANTA B – INCLUDE PRINCIPIUL OPTIUNII

Dispoziţii finale şi tranzitorii

DESPRE PRINCIPIUL OPTIUNII

[Observatii: ar fi bine ca initiatorii proiectului si legiuitorii sa revada 3 principii fundamentale expuse la inceputul acestui material:

• cel al neretroactivitatii (pot exista 2 legi diferite pentru acelasi sistem – precum in SUA, in cazul de fata: Noua Lege a Pensiilor Militare si OUG 1/2011);
• cel al vechimii stricte in serviciul militar ca fundament al existentei pensiilor militare;
• cel al optiunii care flexibilizeaza primele 2 elemente si care permite celor vizati de Noua Lege a Pensiilor Militare si carora nu le convin prevederile acestei, de a beneficia mai departe de pensii in baza OUG 1/2011;

Este foarte clar ca o recalculare a pensiilor pe baza vechimii stricte in serviciul militar ar bulversa deja intregul sistem: mai putin de jumatate dintre militari au o cariera exclusiva in serviciul militar, ei fiind si cei care nu pot fi afectati de noua lege modificata cu amendamentele propuse de filiala. Pe baza vechimii stricte in serviciul militar ca principiu de baza pentru recalcularea pensiilor militare, majoritatea celor in rezerva ar fi pusi in situatia de a primi 2 pensii - una militara pe baza prezentei legi, una civila pe baza contributiei in sistemul public (multi nici nu au varsta necesara pentru a primi o pensie in sistemul public) si din a caror insumare va rezulta in mod cert, un cuantum mai scazut decat cel in baza OUG 1/2011 (L. 165/2011) - situatie corecta, insa de nedorit, deci se exclude.

Insa, initiatorii si legiuitorii nu trebuie sa cada nici in extrema cealalta de dragul "uniformitatii comuniste" si sa ia in calcul faptul ca aplicarea retroactiva a legii, "impovareaza" d.p.d.v. financiar, atat executivul cat si ministerele/similare. Prin proiectul de lege in forma in care toti militarii in rezerva/in retragere sunt integrati „fortat” in Noua Lege a Pensiilor Militare, apare situatia in care executivul si ministerele/similare sunt obligati/obligate, ca la recalculare, sa achite pensii militare minim in aceleasi cuantumuri precum cele calculate in baza OUG 1/2011 (L. 165/2011), ceea ce constituie o deviatie. Cum sa platesti pensii militare avand ca baza de calcul o lege civila, respectiv OUG 1/2011 (L. 165/2011) si care in esenta ei nu are nimic de-a face cu principiile care stau la baza pensiilor militare precum vechimea in serviciul militar s.a.m.d.?

Principiul optiunii ar rezolva de la sine aceasta problema. Necesita cateva ajustari ale textului de lege (neabrogarea OUG 1/2011 s.a.), caz in care, de ex. art. 107 (1) b), devine reformulat astfel:

Art. 107 1(b) Reformulat avand ca baza principiul optiunii: "In cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată, beneficiarul are dreptul ca in termen de 30 de zile de la primirea deciziei de pensionare sa solicite menţinerea drepturilor de pensie acordate in baza OUG 1/2011 (L. 165/2011). " [Nota: deci nu numai a cuantumului, ci a tuturor drepturilor – cei in cauza au dreptul sa renunte de buna voie la pensia militara daca aceasta are un cuantum mai mic decat cel calculat in baza OUG 1/2011].

Ca alternativa la principiul neretroactivitatii, aplicarea principiului optiunii nu ar mai impovara artificial exercitiul bugetar, urmand ca legea sa se aplice erga omnes doar militarilor activi.

Pe de alta parte, aplicarea principiului optiunii ar incheia intr-un mod natural si rezonabil orice disensiune care poate surveni atat intre actualii militari in rezerva/retragere, dar mai ales intre militarii actuali in rezerva/retragere si militarii activi care urmeaza sa se pensioneze in baza Noii Legi a Pensiilor Militare, militarii activi fiind tinta principala a acestei legi, nu cei actuali in rezerva/retragere. Nu trebuie uitat faptul ca pensiile calculate in baza OUG 1/2011 (L. 165/2011) au fost marite in raport de 90% pe baza unui calcul de compromis (punctaj calculat in mod artificial pentru 20 de ani vechime completa), fiind previzibil ca acele cuantumuri vor ramane in plata si dupa Noua Lege a Pensiilor Militare, intrucat, in mod cert, vechile cuantumuri vor fi net superioare fata de cele recalculate in baza Noii Legi a Pensiilor Militare. Ori in acest context apare situatia in care militarii activi care se vor pensiona in viitor dupa Noua Lege a Pensiilor Militare, sa aiba pensii militare mai mici decat cei transferati „fortat” din OUG 1/2011 in Noua Lege a Pensiilor Militare cu tot cu vechile cuantumuri – situatie si incorecta, dar si imorala. Principiul optiunii elimina astfel si orice posibila disensiune intre actualii si viitorii militari in rezerva/retragere.

In concluzie, adoptarea principiului optiunii aduce urmatoarele beneficii majore:

• creeaza economii financiare substantiale;
• elimina „dubla masura” folosita la calcului pensiilor intre actualii si viitorii militari in rezerva/retragere, dar si eventualele disensiuni ce pot surveni in urma acestui fapt;
• impune o bariera de moralitate elementara, dar si de demnitate militara: cine doreste pensie militara – sa aiba dreptul sa o detina, dar in cuantumul stabilit de legea pensiilor militare indiferent ca este mai mare sau mai mic decat cel acordat in baza OUG 1/2011 (L. 165/2011);
• ofera flexibilitate: cine nu e multumit de cuantumul pensiei stabilit in baza legii pensiilor militare – sa aiba dreptul sa opteze pentru cel stabilit de OUG 1/2011 (L. 165/2011) insa in conditiile depline ale respectivei legi. Acest fapt inseamna ca cei care opteaza pentru pensii in cuantumurile stabilite de OUG 1/2011 (L. 165/2011), renunta in mod automat si la dreptul la pensie militara;

FILIALA 1 SCMD CURTEA DE ARGES

(Propunerile si amendamentele asupra proiectului au fost inaintate atat Comisiei M.Ap.N., cat si Comisiei Juridice a SCMD, alaturi de concluziile rezultate din celelalte 2 materiale expuse anterior) .