Rezerviştii "Dorel" sunt foşti militari (unii cu adevarat "de cariera", altii care cred doar ei despre ei ca au fost "de cariera") şi care indiferent ca aparţin SCMD sau nu, prin diverse "emanaţii" în spaţiul virtual, public şi in media, lovesc nu numai în ei inşişi, ci în imaginea şi interesele întregului corp al armatei.
Cele mai frecvente perle pe care rezerviştii Dorel le propagă, sunt:
1. "Sunt colonel in rezerva, Bula Dorel." Nu conteaza ce emana mai departe, gafa a fost comisa înca din prezentare. Dorel habar nu are ca nu mai e colonel şi dacă insistă că e totuşi aşa, nu poate demonstra şi nu are cum să demonstreze, întrucât ar trebui să demonstreze că deţine ceva ce are valoare, iar în cazul său, gradul la care face referire are valoarea financiară zero, deci nu există. Gradul de colonel (orice alt grad) este unic, indiferent că deţinătorul acestuia este militar activ sau în rezervă, prin urmare gradul trebuie să aibă aceeaşi valoare financiară. Acest element a existat până la desfiinţarea pensiilor militare, când într-adevăr, gradul militar avea aceeaşi valoare financiară şi la militarii activi şi la militarii în rezervă, valoarea acestuia era actualizată concomitent, atât la militarii activi cât şi la cei în rezervă, însă de la 1 ianuarie 2011, odată cu abrogarea legii pensiilor militare, gradul militar nu mai este plătit niciunui rezervist, deci niciun rezervist nu mai are grad militar. Dl. colonel in rezerva Bula Dorel, habar nu are că gradul de colonel are valoarea actuală de piaţă de 356 lei şi va reveni dupa reintregirea salariillor la nivelul de 468 lei si nu observă că în cazul lui nu se regăseşte nicăieri în decizia de pensie, nicio referire la valoarea vreunui grad care să aibă o valoare financiara de 468 lei sau de 356 lei sau la orice alta valoarea mai mare decat zero, dar aşa e rezervistul Dorel, până nu e şi fudul, parcă nu e degradat destul şi continuă să creadă că el are încă grad militar. În complexitatea lui fost militară, colonelul in rezerva Bula Dorel crede că dacă ministerul unde a lucrat, îi înscrie şi un grad fictiv pe cuponul de pensie înaintea numelui său, chiar are acel grad, fără să îi pice fisa că dacă în loc de colonel, îi apare înscris plutonier sau mareşal, pensia lui tot acelaşi cuantum îl are, deci gradul înscris pe cupon are valoarea zero şi nu te poţi prezenta nimănui pompos cu un titlu cu valoarea zero, întrucât din acel moment te expui ca un mare zero in faţa interlocutorului.
2. "Sunt pensionar militar, Bula Dorel." Având ceva mai mult discernământ decât celălalt Bulă Dorel care se credea şi colonel, pensionarul militar Bula Dorel comite însă cam aceeaşi gafă ca şi colonelul in rezerva Bula Dorel, dar măcar când se prezintă, pensionarul militar Bula Dorel nu se mai umflă în pene că deţine şi vreun grad militar cu valorea de piaţă egală cu zero. Pensionarul militar Bula Dorel are însă şi circumstanţe atenuante. Ştie el ceva că de la 1 ianuarie 2011 nu mai există pensii militare în România, însă ministerul din care face parte, continuă să îi expedieze lună de lună cupoane de pensii pe care scrie tot "PENSII MILITARE". Aşa că pensionarul militar Bula Dorel, cetăţean de bună credinţă, are totuşi o mare dilemă, refuzând încă să creadă că ministerul îi expediază un cupon unde sintagma "PENSII MILITARE" reprezintă fals în înscrisuri oficiale din moment ce nu mai există pensii militare. Dar până când pensionarul fost militar Bula Dorel nu va solicita ministerului care îi expediază pensia unitară să nu mai înscrie în fals pe cupon sintagma "PENSII MILITARE", ci adevărul care înseamnă "PENSII UNITARE", "PENSII NEMILITARE" sau mai simplu "PENSII", dilema va continua, iar Bulă Dorel o să rămâna mai departe cu falsa senzaţie că încă mai este pensionar militar, devenind totodată şi complice la fals în înscrisuri oficiale - din moment ce ştie că nu are pensie militară, dar acceptă tacit ca ministerul să îl mintă lună de lună că el mai are totuşi o pensie militară.
3. "Începând din anul 2013, vom reveni din nou la pensii ocupaţionale", sunt din ce în ce mai mulţi Bulă Dorel (unii considerandu-se chiar veritabili intelectuali) care folosesc această sintagmă "pensii ocupaţionale" în declaraţiile lor, spre bucuria companiilor de asigurări şi diverşilor intermediari în asigurări care îşi văd deja comisioanele încasate pentru încheierea unei afaceri de succes doar pentru ei, nu şi pentru militarii care fac reclamă din ignoranţă (unii poate chiar cu intenţie - ei fiind beneficiari ai comisioneler de intermediere), afacerii fondurilor private de pensii ocupaţionale.
Care este şmenul? Conform legii asigurărilor (universal valabilă), pensiile se împart în 2 mari categorii:
I. Gestionate de stat şi care sunt de 2 tipuri:
- pensii în sistemul public (si militarii acum);
- pensii de serviciu (magistratii acum);
II. Gestionate de fonduri private:
- pensii private (obligatorii doar în România pentru cetăţenii sub 45 de ani şi care în fapt reprezintă o dispersare a CASS de 10,5% plătit de cetăţeni către stat, CASS care în final va fi gestionat parte de stat adică 4,5% şi parte de un fond privat adică 6% - cetăţeanul primind 2 pensii, una de la stat şi una de la un fond privat, însă în limita aceluiaşi CASS total de 10,5%. Acest fapt, înseamnă că în loc de o pensie mai mare de la stat, cetăţeanul va primi 2 pensii mai mici - una de la stat, una de la fondul privat, care însumate au o valoare necunoscută întrucât niciun fond privat nu poate prezenta acum un mod de calcul, însă ţinând cont de faptul că CASS total este de 10,5%, cele 2 pensii mai mici nu pot depăşi valoarea uneia singure acordată de stat). De retinut: deşi private, aceste fonduri sunt garantate de stat în caz de faliment.
Trecând peste cei care îi induc în eroare pe militari cu bună ştiinţă că pensia ocupaţională ar fi acelaşi lucru cu pensia militară de serviciu, rezerviştii Dorel specialişti în pensii ocupaţionale, ar trebui ca înainte să deschidă gura, să ceară o consultanţă elementară unui agent sau broker de asigurări oarecare, de la care ar afla că:
- pensia ocupaţională (de breaslă) este un tip facultativ de pensie privată, care presupune alocarea în timpul activităţii profesionale a unei sume de bani suplimentare faţă de ce a stablit statul prin lege (10,5%), unui anumit fond privat care va gestiona acei bani şi care va oferi astfel individului o pensie în plus faţă de cea stabilită de stat. Acordul se încheie între o instituţie şi un fond, nu de către individ. Astfel de acorduri pot fi încheiată de orice breaslă profesională, însă acest fapt presupune că indivizii acelei bresle profesionale cotizează sume de bani în plus faţă de acel CASS de 10,5% (dar nu mai mult de 15% din salarii) pentru a beneficia de pensii ocupaţionale, deci pensii ocupaţionale pot să aibă şi militarii, dar şi angajaţii Dacia şi zidarii, dar în cazul militarilor aceasta nu mai este pensie militară de serviciu, ci pensie privată ocupaţională care poate fi denumită şi militară doar formal, cumva să nu fie încurcată cu cea ocupaţională a zidarilor.
Mai e un amănunt demn de reţinut: pensiile ocupaţionale (existente mai mult în Canada şi SUA şi mai puţin în Europa) au garanţii relative şi niciodată din partea statului. Dacă fondul e gestionat defectuos (cazul Lehman Brothers) sau respectiva breasla profesională se redimensionează (cazul Chrysler-General Motors), nimeni nu mai beneficiază de acestea.
Este uşor de sesizat ca rezerviştii care fac reclamă pensiilor ocupaţionale, nu au nicio şansă să aibă vreodată vreo pensie militară (privată ocupaţională), întrucât nu au cotizat niciodată la un astfel de fond privat. Prin urmare, atenţie ce vă doriţi stimaţi Bulă Dorel care faceţi reclamă la pensii ocupaţionale crezând că sunt cele militare de stat! Pensie (militara) de serviciu dupa modelul magistratilor si al nostru inainte de 1 ianuarie 2011 sau pensie (privata) ocupationala dupa modelul zidarilor?
Semnat: mareşal în rezervă (dacă gradele tot nu au nicio valoarea financiară fiind toate egale cu zero, l-am ales şi eu pe cel de mareşal) Bulă Dorel, cu cupon de pensie pe care scrie că există încă "pensii militare" desi dupa lege acestea sunt istorie de la 1 ianuarie 2011 şi care mi-am sesizat si ministerul să corecteze falsul înscris pe cupon.
