Pensiile militare pe alte meleaguri si Proiectul Mioritic al Noii Legi a Pensiilor Militare in Romania (I - Cum e pe la altii?)

"Motto: Istoria Romaniei si cea universala au demonstrat ca in conflictele armate, intotdeauna sacrificul suprem l-au dat militarii de cariera, soldati, gradati, subofiteri si ofiteri din fortele ministerelor de razboi (similare M.Ap.N.). Ori in noul proiect de lege al pensiilor militare, rezulta ca un conflict armat se poate purta la fel de bine cu functionari publici (cu statut special) care au regim civil sau cu civili imbracati peste noapte in uniforme militare si avansati in grade militare! Prin urmare, Romania nu are si nu va avea nicio problema in conflictele militare, M.Ap.N. poate fi chiar desfiintat!"

UNDE SUNT PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI CARIEREI MILITARE

IN PROIECTUL DE LEGE?

Acest proiect se afla postat pe pagina Departamentului Juridic din 2 iunie 2012. Este prezentat ca fiind elaborat de specialistii M.Ap.N.. O precizare interesanta a Departamentului Juridic: "Rugam a fi analizat, completat, amendat, de catre specialistii in domeniul juridic si in finante din toate filialele." Elementul inedit este ca pecizarea mentionata limiteaza din start participarea la proiect nu numai a specialistilor in resurse umane, dar si a militarilor de cariera, fiind cooptati in exclusivitate militari care conform Conventiei a III-a de la Geneva sunt clasificaţi ca "necombatanti".

Elaborarea unui astfel de proiect, ar trebui sa fie cel putin in M.Ap.N., responsabilitatea Directiei Management Resurse Umane, dupa principiile universal valabile ale managementului: se numeste un manager de proiect din cadrul resurselor umane - care trebuie sa fie deja specialist in pensii militare iar daca nu este, e obligat sa se informeze (legile privind pensiile militare sunt publice in statele NATO, pentru operativitate maxima continutul acestora poate fi solicitat prin atasatii militari, astfel ca in 24-72 de ore pot fi primite chiar de la statele respective, gata traduse), se formeaza o comisie care include personal din Directia Personal si Mobilizare, specialisti in domeniul juridic si in finante care si dumnealor trebuie sa consulte in primul rand legile privind pensiile militare in alte state, si abia apoi colectivul trece la elaborarea proiectului. Dupa elaborare, proiectul se trimite spre dezbatere catre beneficiari (format scris sau electronic), respectiv catre militarii activi - prin categoriile de forte ale armatei si catre asociatiile de rezervisti - prin reprezentantii acestora, avand inscrise pe ultimele file pagini cu rubrici privind amendamentele, propunerile si observatiile primite de la viitorii beneficiari. Proiectul se reintoarce la comisia de elaborare, se analizeaza si se opereaza amendamentele, propunerile si observatiile primite dupa dezbatere, se redacteaza forma finala a proiectului de lege, se avizeaza de comandantii militari (seful SMG), se aproba de catre secretarii de stat si ministrul apararii nationale si care il trimit, intr-un final, catre legiferare.

IN PROIECTUL DE LEGE,

CONCEPTUL DE BAZA AL PENSIILOR MILITARE ESTE FACUT K.O.

Conceptul pensiilor militare, de la SUA la Europa, are la baza cateva elemente care in proiectul prezentat sunt ignorate complet, astfel:

I. Pensiile militare se acorda pentru o vechime minima stricta in serviciul militar, iar numarul de ani cel mai frecvent intalnit pentru a indeplini aceasta conditie este 20. Serviciul militar inseamna orice forma de serviciu militar, in cazul Romaniei: militar in termen, militar cu termen redus, elev/student in institutiile de formare a cadrelor militare, cadru militar, soldat/gradat profesionist.

Vechimea minima in serviciul militar este in fapt si un test de anduranta in serviciul militar, de la stat la stat - poate fi stabilita orice vechime minima rezonabila in serviciul militar, insa de la care nu trebuie sa existe derogari. Acele prevederi din proiectul de lege la care in forma anticipata sau anticipata partial se ajunge in situatia in care se poate primi pensie militara si dupa numai 15 sau 10 ani de serviciu militar, constituiesc deviatii de la conceptul original de vechime minima in serviciul militar si de la conceptul de pensie militara, in general: pensie anticipata sau anticipata partial se poate acorda raportata eventual la vechimea standard (completa) in serviciul militar, insa intotdeauna trebuie sa existe o vechime minima unica in serviciul militar de la care sa nu se faca rabat.

II. Pensii militare in SUA (probabil si in Canada, Japonia, Israel - este datoria DMRU sa se intereseze si despre situatia din alte state)

De la acest concept de vechime minima de 20 de ani in serviciul militar ca si conditie elementara pentru obtinerea unei pensii militare, in SUA - ca stat generator al celei mai mari forte militare ale lumii, se intampla astfel: - militarii SUA, indiferent de grad si rang, au dreptul la pensie militara dupa cei minim 20 de ani in serviciul militar (in trecut limita a fost de 10, apoi 15 ani); - nu se poate obtine pensie militara sub vechimea minima de 20 de ani in serviciul militar; - nu exista limita de varsta, ci doar conditia de vechime mimina in serviciul militar - asadar, exista militari SUA cu pensie militara la varsta de 38 de ani; - statistica insa spune si alte lucruri: doar 17% dintre militari (soldati, subofiteri, ofiteri) ajung la vechimea minima necesara de 20 de ani pentru a abtine o pensie militara (cei mai multi dintre beneficiarii de pensii militare, provin in mod cert dintre subofiteri si ofiteri, nici macar acestia in totalitate). Deci, din totalul de 100% persoane care intra in serviciul militar american, majoritatea de 83% abandoneaza sistemul inainte de implinirea baremului minim de vechime pentru a obtine o pensie militara, iar pentru 10-15 sau 19 ani si 6 luni vechime in serviciul militar, nu se primeste niciodata pensie militara (in trecut cand speranta de viata era mai scazuta, s-a acordat pentru 10 ani, apoi pentru 15 ani de serviciu militar). Prin urmare, pensia militara constituie un factor atractiv pentru cetatenii americani care doresc sa lucreze in sistemul militar si cu toate acestea, doar 17% din cei care intra in sistem, ajung sa o si obtina. Eliminarea conceptului de pensie militara ar reduce in mod previzibil pana la desfiintare si acel nucleu de 17% reprezentat (majoritar) de cadre militare care au rezistat in sistem cei minim 20 de ani (si care au trecut in fapt si un test mimim de anduranta in serviciul militar), urmarea inerenta fiind ineficientizarea armatei prin deprofesionalizarea ei; - nu exista ca in Europa, limita de varsta in serviciul militar ca o a 2-a conditie obligatorie de obtinerea a unei pensii militare, fiind necesara doar vechimea minima in serviciul militar. Este explicabil, in SUA este aplicat principiul brut al andurantei in serviciul militar - rezista fiecare cat poate, apare autoselectia: in mod cert un militar care a reusit sa devina maior va rezista mai mult in serviciu decat un sergent care va ramane mai departe sergent, cei 2 au deja cerinte fizico-psihice net diferite in serviciul militar, mult mai ridicate in cazul sergentului, decat al maiorului - fapt pentru care sergentul va abandona sistemul inaintea maiorului. La fel se intampla in cazul unui colonel vs. capitan - capitanul va parasi sistemului inaintea colonelului, de aceea in SUA, doar 17% dincei care intra in sistem (soldati, subofiteri, ofiteri) ajung sa primeasca o pensie militara; - baza de calcul: 2 variante obligatorii care au la baza principiul bonificatiei pentru fiecare an in plus peste vechimea minima de 20 de ani in serviciul militar si una optionala care are la baza principiul penalizarii pentru fiecare an in minus in serviciu fata de vechimea standard (atentie: conceptul de vechime-standard nu e acelasi lucru cu conceptul de vechime-completa existent in Romania, vechimea standard poate fi depasita in serviciu) de 30 de ani in serviciu. Prima varianta obligatorie: pentru militarii intrati in sistem inainte de 08.09.1980 - vechime minima in serviciu de 20 de ani si pensie militara echivalenta cu 50% din valoarea ultimei solde, la care se adauga 2,5% pe an pentru fiecare an in plus. Rezulta ca dupa 30 de ani de serviciu militar, cuantumul pensiei militare ajunge la 75% si dupa 35 de ani - la 87,5% din valoarea ultimei solde in serviciul militar. Teoretic, dupa 40 de ani de serviciu militar, cuantumul pensiei militare ajunge la 100% din valoarea ultimei solde - insa baremul este extrem de greu de indeplinit, intrucat pe masura ce inainteaza in varsta, militarii americani ca orice alti militari de planeta - nu mai fac fata testelor de anduranta necesare a fi trecute pentru indeplinirea misiunilor operationale. A 2-a varianta obligatorie: pentru militarii intrati in sistem dupa 08.09.1980 sistemul HIGH-36: media aritmetica a celor mai mari 36 de solde lunare din cariera (de regula - ultimii 3 ani, dar nu neaparat), mai departe se aplica algoritmul precizat anterior (50% pentru 20 de ani, 2,5% in plus pentru fiecare an ce depaseste vechimea mimima de 20 de ani). De retinut componenta democratica: tratament diferit in functie de legislatia cunoscuta si acceptata de militari la intrarea in sistem, nu se schimba nimic in cazul militarilor carora statul le-a garantat calculul pensiei pe baza ultimei solde, nimic retroactiv, calculul pe baza ultimelor 36 de solde se aplica doar militarilor care au intrat in sistem dupa aparitia acestei legi. Varianta a 3-a optionala: militarii americani intrati in serviciu dupa 01.08.1986, pot alege sistemul de pensionare + bonificatie REDUX (experimental - in linii mari, imita modelul european al vechimii complete si al penalizarii pentru pensiile anticipate, numai ca in varianta americana nu exista vechime completa, ci standard si care poate fi penalizata pentru anii in minus, dar si bonificata pentru anii in plus) care prezinta urmatoarele particularitati: punct de pornire 30 ani de vechime-standard in serviciul militar (vechimea-standard e o vechime de tip target, nu exista notiunea de vechime completa, acea vechime standard poate fi depasita) = 75% din media ultimelor 36 de solde, de la care se scad 3,5% pentru fiecare an in minus sub vechimea-standard de 30 de ani (vechimea minima in serviciu fiind tot obligatorie), se adauga 3,5% pentru fiecare an in serviciu peste vechimea standard de 30 de ani, iar ca bonus pentru cariera de minim 30 de ani se acorda 30 000 $ la iesirea din sistem. Pentru sistemul REDUX se poate opta in anul 15 al serviciului militar (contract) si are o paricularitate: plecand mai devreme de 30 de ani din serviciul militar, nu numai ca nu se primeste bonusul de cariera, dar penalizarea este si de 3,5% pentru fiecare an in minus - astfel ca la plecarea din sistem sub 30 de ani vechime, militarii care au optat pentru HIGH-36 (fara bonus de cariera) primesc pensii mai mari decat colegii lor care au aplicat pentru REDUX si nu si-au respectat contractul (scazand 3,5% pe an se ajunge ca la 20 de ani vechime baza de calcul sa fie de 40% pentru REDUX, in timp ce la HIGH-36 baza de calcul pentru 20 de ani vechime este de 50%. Cele 2 tipuri de pensii ajung la valori egale abia in anul 30 de cariera = 75% din media soldelor pe ultimii 3 ani. Depasind cei 30 de ani de cariera standard, REDUX reprezinta un avantaj fata de HIGH-36 - in cazul REDUX se adauga 3,5% pentru fiecare an in plus fata de cei 30, in timp ce la HIGH-36 se adauga 2,5% in plus fata de cei 30). Indiferent de variante si optiuni, pensia militara poate depasi valoarea ultimei solde (media ultimelor 36 de solde): la 41 de ani vechime, in variantele obligatorii se ajunge la 102,5%, iar in sistem REDUX se ajunge deja la 110%; - orice cetatean american, civil sau militar, daca doreste pensie privata (civilii neavand o alta optiune - nu exista sistem public de pensii) se asigura in sistemul privat de asigurari, optional - este problema de responsabilitate a fiecaruia. Prin urmare, militarii se pot asigura in sistemul privat, chiar daca au dreptul la pensie militara - fapt pentru care vor primi 2 pensii: cea din sistemul privat (la o varsta stabilita in contractele individuale cu fondurile de pensii, de regula 65 de ani) si cea militara in functie de numarul de ani in serviciul militar; - dincolo de denumire, in mod faptic, pensia militara americana este o renta militara; CONCLUZIE: conceptul de baza al pensiei militare in SUA, "desparte apele", astfel: pensie militara este independenta fata de orice alt sistem, implica un numar de ani minim in serviciul militar real si nu echivalat cum a aparut in mod artificial in actualul proiect de lege, nu se cumuleaza si nu se intersecteaza cu niciun alt tip de pensie, cuantumul ei depinde doar de vechimea efectiva in serviciul militar - fara artificii "mioritice" in genul ca "funcţionarilor publici cu statut special la trecerea în rezervă li se echivalează gradul profesional cu gradul militar", de pensie militara beneficiaza doar personalul din US Army si personalul militarizat din alte structuri (este datoria MAI, SRI, M.A.I., S.P.P. si S.T.S. sa se intereseze daca angajatii Politiei, Penitenciarelor, telecomunicatiilor speciale, CIA & FBI sunt si ei beneficiari de pensii militare sau nu si sa comunice rezultatul public despre care stim astfel: doar cei cu statut militarizat din respectivele institutii beneficiaza de pensii militare - max. 20% si nu toate "fatucile si "orientatii" care se cred militari, dar nu stiu sa foloseasca o arma si nu nici nu au atributii in vreun conflict armat), nu exista concept de vechime completa in serviciul militar, ci doar de vechime mimima si standard, baza de calcul a pensiei poate depasi 100% din valoarea ultimei solde (media ultimilor 3 ani). Pe de alta parte, intrucat exista 2 baze de calcul (exceptand pe cea de-a 3-a optionala) care functioneaza in paralel, diferentiate de data de 08.09.1980 ca data a intrarii in sistem (pensie militara pe baza ultimei solde sau pe baza mediei ultimelor 36 de solde), statul american isi respecta contractele diferite incheiate cu militarii sai in perioade si cu prevederi diferite, chiar daca acest fapt presupune reglementari diferite pentru contingente diferite. Acest fapt face parte din managementul carierei militare, cariera care incepe cu prima zi de intrare in serviciul militar si se incheie cu serviciul in rezerva (retragere), pensia militara si perioada pensionarii fiind parte a carierei militare si a managementului carierei militare. Referitor la rezervistii actuali romani, trebuie sa se aplice aceeasi regula a democratiei veritabile precum in SUA, respectiv cei care s-au pensionat in baza L. 164/2001 si 179/2004 trebuie sa beneficieze pana la disparitia din viata de prevederile legilor respective (eventual militarii in rezerva astazi trebuie sa aiba posibilitatea de optiune de a se transfera in alte legi, fara a fi obligati). Principiul trebuie extins si asupra militarilor activi astazi, intrucat militarii activi de astazi au intrat in sistemul militar cu aceste legi integrate in cariera militara, iar o noua lege a pensiilor militare trebuie sa vizeze doar pe militarii care intra in sistem dupa aparitia acelei noi legi (eventual militarii activi de astazi, sa aiba posibilitatea de optiune si care intareste de asemenea, aspectul democratic). Aceasta este conceptul de baza al pensiilor militare, provine din SUA si este importat de Europa. III. Pensii militare in Europa Diversitatea europeana: in Marea Britanie militarii pot beneficia de pensie militara acordata imediat dupa minim 18 ani de serviciu militar si 40 ani varsta, plus 2 sume forfetare: una la pensionare de stabilizare familiala si una la 65 de ani - bonus. Pentru mai putin de 18 ani de serviciu (minim 2 ani), militarii britanici nu beneficiaza de pensie militara imediata, ci de renta militara separata calculata la nr. de ani in serviciul militar, care se adauga la pensia civila la implinirea varstei de 65 de ani. Pentru cei cu vechime mai mare de 12 ani in serviciu dar mai putin de 18 ani, la trecerea in rezerva se primeste si o prima de stabilizare familiala, urmand ca la 65 de ani sa primeasca si renta militara. In Europa, conceptul de baza al pensiilor militare existent in SUA, este pastrat nealterat la majoritatea statelor: - este o impusa o vechime minima (soldati/gradati, subofiteri, ofiteri - fie unica, fie departajata pe categorii de personal) in serviciul militar (deci nu in orice serviciu) pentru a obtine pensie militara, iar aceasta este la majoritatea statelelor europene, in medie - tot de cca. 20 de ani ca si in SUA. De la aceasta medie pot sa apara oscilatii in minus sau in plus, insa ca principiu de baza, cu cat militarii unui stat sunt angrenati mai frecvent in operatiuni militare (in Europa, militarii francezi si britanici sunt cel mai frecvent implicati in operatiuni militare), cu atat vechimea minima in serviciul militar necesara obtinerii unei pensii militare este mai redusa; - cuantumul pensiei militare este direct proportional doar cu vechimea in serviciul militar, nu in orice serviciu: nu se poate acorda pensie militara pentru o vechime totala care sa insumeze vechimea in serviciul militar, cu vechimea in domeniul civil. Pensia militara este si trebuie sa ramana independenta fata de orice alt sistem: pentru anii lucrati in serviciul militar si doar in serviciul militar, militarii primesc pensie militara, pentru anii lucrati in domenii civile, militarii primesc pensii civile; - in statele europene unde exista si sisteme private de pensii, militarii ca si cetatenii civili, se pot asigura benevol la fondurile private de pensii, fapt pentru care militarii pot beneficia pe langa pensia militara acordata de stat si de o pensie in sistem privat; - cuantumul pensiilor militare se raporteaza (de regula) la ultima solda in activitate (principiul initial american), cu o baza de calcul care are ca punct de plecare fie principiul bonificatiei (porneste de la vechimea minima in serviciul militar si care este tot de cca. 50% pentru 20 de ani; de la stat la stat, exista usoare oscilatii - baza poate fi cuprinsa intre 44%-60% pentru 15-20 de ani vechime minima in serviciul militar; cuantumul creste proportional cu cca. 2%-3% pentru fiecare an vechime in serviciul militar adaugat la vechimea minima in serviciu militar), fie principiul penalizarii pentru fiecare an in minus fata de o vechimea standard de 30 de ani (similar modelului american REDUX). Aceste baze de calcul nu includ bonificatiile pentru grupele de munca si care se adauga separat la cuantumurile de baza - de exemplu, in cazul militarilor francezi, fiecare an petrecut in misiuni in teatrele de operatii sau in fostele colonii franceze, se transforma la calculul pensiei, in 3 ani de vechime in serviciul militar; - este pastrat aspectul de renta militara al pensiei militare, iar state precum Germania, folosesc chiar acest termen de renta (RENTE pentru militari, PENSION pentru civili); Diferentele esentiale fata de SUA sunt umatoarele: - in Europa, pe langa sistemul de pensii private, exista dupa cum se cunoaste si cel al pensiilor in sistemul public si care, in fapt, este cel traditional in Europa; - in statele europene unde exista sisteme publice, toti cetatenii civili sunt asigurati obligatoriu in sistemele publice, fapt pentru care beneficiaza de pensii in sistemul public; - pentru perioadele lucrate in domeniul civil, militarii sunt tratati dupa cum este normal ca fiind cetateni civili, deci pentru acele perioade si doar pentru acelea, si militarii sunt asigurati obligatoriu in sistemele publice, fapt pentru care beneficiaza si de pensii in sistemul public corespunzatoare vechimii in domeniul civil, iar pensia in sistem public nu are legatura nici cu pensia militara, nici cu cea privata; - pensiile pot fi pur militare dupa conceptul SUA sau in forma mixta (ultimele alterneaza conditia de vechime minima in serviciul militar cu o conditie suplimentara prin care se impune si o limita de varsta in serviciul militar); - legiferarea pensiilor militare poate fi realizata prin acte normative de sine statatoare sau sub forma unor capitole distincte in legi unitare de pensionare; Nota: In Romania s-a creat un sistem mixt de pensii publice si private, insa spre deosebire de alte tari, Romania a devenit singurul stat european si din lume in care, pentru cetatenii (sub 45 de ani) asigurarea in sistem privat nu este o optiune, ci este obligatorie. A aparut astfel notiunea de pensie privata obligatorie (Pilonul II) care este un non-sens si arunca in aer, atat conceptul de stat, cat si pe cel cel de privat: nimic ce este privat nu poate fi obligatoriu, iar un stat care prin lege deturneaza bani publici catre fonduri private nu poate fi decat un stat profund corupt. Acea contributie de 10,5% platita catre stat de catre cetatenii sub 45 de ani varsta, este deturnata partial de stat catre fonduri private, asa incat cetatenii din aceasta categorie, dezinformati in mod voit de catre stat - stiu ca vor primi 2 pensii, una de la sistemul public, una de la un fond privat. Ceea ce nu cunosc cetatenii este ca cele 2 pensii sunt in limita aceleiasi contributii de 10,5%, astfel ca pensia primita de la stat va fi in limita unei contributii de 4,5% (o pensie derizorie de cca. 40% din valoarea celor actuale), iar cea de la fondul privat in limita unei contributii de 6%. Daca la aceasta data statul poate prezenta un algoritm de calcul pentru pensia in sistem public, fondurile private nu au prezentat inca niciun algoritm, insa principiul fondurilor private este de returna banii cetatenilor, fara obligativitate de indexare sau dobanzi - iar in limita aceea de 6% este previzibil ca pensia provenita din fondurile private poate fi mai mica decta chiar cea de la stat din limita de contributie de 4,5%; - in Europa apare si conceptul de limita de varsta impusa in serviciul militar ca si conditie (in afara de vechimea mimima in serviciul militar) de obtinere a unei pensii militare, concept inexistent in SUA. Este explicabila diferenta: armatele europene au fost si sunt implicate mult mai putin in actiuni militare spre deosebirea de cea a SUA, prin urmare cerintele fizice si psihice specifice operatiunilor militare, au fost si sunt mai putin solicitante pentru militarii europeni. Tinand cont totusi ca si armatele europene au ca scop al existentei tot interventiile in actiuni militare si nu paradele militare, actiuni militare care pot surveni oricand si neexistand teste de anduranta pe baza principiului "fiecare rezista cat poate" care sa fie probate pe scara larga in actiuni militare precum in armata SUA, s-au introdus limite de varsta astfel incat armatele europene sa nu fie nevoite sa intervina militar cu soldati, subofiteri si ofiteri combatanti, deveniti "ineficienti" datorita varstei inaintate. Limitele de varsta in serviciul militar, variaza de la stat la stat, avand o anume flexibilitate - insa nu exista niciun stat in care sa nu apara limita de varsta pentru militari: aceasta limita de varsta este mai redusa pentru militarii care se expun nemijlocit actiunilor militare (soldati/gradati, subofiteri, ofiteri de rang inferior) si creste cu cat personalul se indeparteaza de implicarea directa in actiunile militare. Pe de alta parte, limitele de varsta in serviciul militar sunt mereu mai reduse pentru militarii din trupele combatante - indiferent de grad, fata de limitele de varsta pentru militarii din trupele necombatante, ceea ce este normal: cerintele fizico-psihice pentru un militar combatant, sunt mult mai ridicate decat cele ale unui militar din trupele auxiliare (necombatante). Astfel, la varsta de 60 de ani: un soldat/sergent/capitan din trupele speciale nu mai are randament in indeplinirea misiunilor lui, insa un soldat/sergent/capitan din corpul medical isi poate indeplini misiunile chiar si la aceasta varsta; aceeasi situatie se intampla in cazul unui maior de infanterie vs. un maior din corpul juridic sau a unui colonel din trupele de parasutisti vs. un colonel din corpul financiar. Exemplu: in Franta - limita de varsta in serviciul militar este de 15 de ani pentru soldati si subofiteri (in crestere graduala spre 20 de ani) si de 25 de ani pentru ofiteri; in Italia, limita de varsta pentru militarii din trupele combatante este redusa cu 7 ani fata de militarii din trupele auxiliare, fara ca militarii din trupele combatante sa fie penalizati. Statele europene au limitele de varsta in serviciul militar adaptate la standardele si speranta de viata din tarilor lor; Limite de varsta in Germania la standardul de viata al cetatenilor si militarilor germani Nota pentru cuvinte mai putin cunoscute: Oberst=colonel, Oberstleutnant=locotenent-colonel, Stabshauptleute=capitani in statele majore, Leutnante bis Hauptleute=de la locotenent la capitan (la trupa), Unterofizziere=subofiteri, Offz BO41=ofiteri in aviatia de incercare, Generale sowie OffzFachDstBW=generali si ofiteri auxiliari (ofiteri auxiliari=finante, juristi, magistrati), BesGr=grupa speciala de munca). De remarcat: raportat la standardul de viata si nivelul de trai, nici Germania nu isi permite sa pensioneze tot personalul militar la aceeasi varsta, doar in Romania s-a reusit neperformanta aceasta. - exista cateva state care au deviat de la conceptul american de baza si si-au integrat militarii in sisteme aparent semi-contributive, insa la o analiza mai detaliata rezulta alte date: prin grupele de munca si bonusurile de cariera (precum Meritul Militar in Romania) acordate la o medie de cca. 5 ani de serviciu militar, pensia anticipata poate ajunge la valoarea ultimei solde in activitate pentru numai 15-20-25 ani de serviciu militar; - pentru o vechime mai mica in serviciul militar decat vechimea minima admisa pentru obtinerea unei pensii militare, nu se primeste pensie militara, insa pentru acei ani se primeste o renta separata care se adauga la pensia obtinuta in sistem contributiv civil si la varsta impusa de sistemul civil, renta proportionala cu nr. de ani lucrati in serviciul militar; IV. Clasificarea COR. Toti militarii lumii civilizate (din care Romania nu face parte), fie ca sunt americani, europeni sau de pe alte continente, sunt integrati in Nomenclatorul International de Clasificare Standardizata a Ocupatiilor ISCO-08, in grupa majora "0" (zero). Aceasta clasificare ridica militarii lumii pe primele pozitii de salarizare in statele lor, iar salarizarea determina intotdeauna si nivelul pensiilor militarilor, fie ele pur militare sau mixte. ISCO-08 INTERZIS IN ROMANIA: MILITARII LUMII FAC PARTE DIN GRUPA MAJORA "0" Este un capitol mai aparte, insa este si o "bomba" internationala aruncata asupra politicienilor si cetatenilor romani rau-intentionati care desconsidera si denigreaza permanent armata romana. Din analiza clasificarii ocupatiilor impusa de ISCO-08, se pot trage concluzii certe. Desi Nomenclatorul International de Clasificare Standardizata a Ocupatiilor ISCO-08 a fost implementat si in Romania inca din anul 2009, guvernul de atunci (PDL/UNPR fidel regimului Basescu) i-a "sarit" pur si simplu pe militari din schema ocupatiilor existente in Romania. In HG nr.1.352/2010 de aplicare a ISCO-08 se face o referire vaga si incompleta la grupa majora "0", dar in ordinul de aplicare Nr.1.832/856/2011 - grupa majora "0" este eliminata pur si simplu, nemaiexistand militari in Romania. Mai este o "chichita": aceasta grupa majora "0" ii reaseza la locul lor pe cei din armata care au purtat sau poarta grade, nefiind insa militari " de cariera", ci simpli functionari deghizati in "uniforme militare" printre care si multi oportunisti.

NOTA: Aceasta prima parte a materialului a fost conceputa de un membru al filialei instruit in management cariera militara - incluzand problematica pensiilor militare, de catre expertii SUA. Poate fi preluat si dezvoltat de oricine are o expertiza necesara in acest domeniu, precum si de catre orice militar care cunoaste cum se procedeaza in alte state NATO, nu sunt necesare drepturi de autor, ci doar cei care preiau si dezvolta materialul, sa aiba spirit de militar de cariera. Urmatoarele 2 parti ale materialului vor fi concepute prin coparticiparea tuturor membrilor filialei, astfel incat la finalizarea materialului - concluziile rezultate din cele 3 parti sa poata fi expediate factorilor de decizie care se ocupa de problematica pensiilor militare.